Actualizat aprilie 7th, 2025 4:38 PM
iun. 30, 2017 Florin Coman Actualitate, business 0 2904 vizualizari
Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMM) este mai degrabă critic la adresa noutăţilor din Programul de Guvernare pentru care Parlamentul şi-a dat ieri girul. Forul patronal în conducerea cîruia se regăseşte şi orădeanul Ioan Mintaş descrie mai multe aspecte cel puţin discutabile din punctul de vedere la IMM-urilor. Astfel, spre exemplu, impozitul pe cifra de afaceri va genera, spune Mintaş, „dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înființarea și dezvoltarea societăților
comerciale”. La fel, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final, poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelate state membre ale UE, afectând direct volumul exporturilor.
„În plus, România riscă și declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afeceri, raportat la dispozi ț iile Directivei 77/388/CEE privind armonizarea legisla ț iilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, taxa pe cifra de afaceri, nefiind deductibilă, împiedicând libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor”, arată CLIPMM. Reprezentanţii acestor societăţi comerciale mici şi mijlocii contestă şi măsura înlocuirii cotei unice de impozitare a veniturilor cu impozitul pe venitul global, mişcare dublată de depunerea declaraţiilor de patrimoniu.
„Impozitul pe venitul global (care înlocuiește impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) și declarațiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcina administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili (rezultată din completarea și înregistrarea declarațiilor, dar și din plata impozitului, recunoscându-se explicit în noul Program de Guvernare că abia în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, se va reduce), dar și o creștere semnificativă a cheltuielilor birocratice și administrative publice (cheltuieli materiale și de personal rezultate din înregistrarea declarațiilor, stabilirea impozitului, evidenţă, încasare plată/compensare, control etc), în condițiile în care, nu este clarificat impactul măsurii asupra bugetului, în contextul în care veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite de impozit. Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în Romania”, susţin cei de la IMM-uri.
O altă iniţiativă deloc aplaudată de forul condus de Ioan Mintaş este creșterea fiscalității. Adică, spre exemplu, creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial de lucru. Programul de Guvernare prevede „asigurarea plății de către angajator a contribuției pentru pensii și sanatate la nivelul salariului minim pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei cu timp partial de lucru si cei cu plata in acord, in
scopul protejarii si acestor categorii de salariati prin prisma drepturilor de pensii si de ocrotire a sănătăţii”. De asemenea, IMM-urile critică instituirea taxei de solidaritate pentru românii cu venituri peste 14.500 de lei, precum şi taxa suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației, cu menţiunea că nu se precizează care sunt aceste categorii de produse.
Accesaţi acest document pentru a lectura integralitatea nemulţumirilor reprezentanţilor firmelor mici şi mijlocii.
foto – aippimm.ro
aug. 10, 2017 0
iun. 07, 2017 0
mart. 07, 2017 0
mart. 02, 2017 0
apr. 07, 2025 0
apr. 07, 2025 0
apr. 07, 2025 0
apr. 07, 2025 0