Actualizat ianuarie 15th, 2025 1:56 PM
La două zile după Marșul prin care secuii și maghiarii din mai multe județe ale României au cerut autonomie, doi șefi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) susțin la Oradea că Guvernul trebuie să înceapă să stea la masă pentru discuta despre acest subiect. În opinia lui Szilagyi Zsolt (vicepreședinte) și a lui Zatyko Gyula (vicepreședinte pentru zona Partium), autoritățile de la București nu mai pot ignora semnalele și ar trebui să ia în serios solicitarea de autonomie. Însă, totul ar fi în cadru constituțional și statal românesc, dar cu satisfacția minorității maghiare cum că au dreptul la autogestionare și la luarea de către ei a unor decizii care îi privesc pe membrii comunităților lor.
Guvernul trebuie să abordeze subiectul autonomiei!
Conform celor declarate de Szilagyi Zsolt, 27 octombrie, ziua marșului secuilor, „a fost o zi istorică” și pentru că „a fost ceva fără precendent ca, pentru ideea autonomiei, să iasă atâția oameni”. Cei de la PPMT au apreciat modul în care s-au comportat forțele de ordine (Jandarmeria) care au asistat manifestarea din Secuime. Szilagyi speră ca inițiativa senatorului Bogdan Diaconu (PSD) – care ar vrea să interzică asemenea manifestări – să nu primească votul majorității: „Exprimarea liberă a ideilor într-o democrație trebuie să fie asigurată, chiar dacă ideea respectivă nu întrunește susținerea majorității”, a declarat liderul de partid. „Așa cum autonomia teriotorială este o realitate funcțională în statele occidentale, și în cazul nostru ar fi o soluție care asigură stabilitatea și bunăstarea localnicilor și, astfel, un venit mai mare pentru bugetul central”, spune Szilagyi, care aduce din nou exemplul Tirolului de Sud, similar ca suprafață și ca demografie cu Secuimea. „Ei au autonomie de 30 de ani și au devenit regiunea cea mai bogată din Europa. Au acces direct la fondurile europene și 90% din impozitele lor rămâne la nivel local”, mai declară reprezentantul PPMT, menționând și exemple precum Insulele Feroe (Danemarca) și Catalunia (Spania). În opinia lui Szilagyi Zsolt, marșul de duminică are un mesaj de unitate și de exprimare a dorinței populației. „În momentul în care masa critică este depășită, Guvernul trebuie să dialogheze pe marginea autonomiei”, spune politicianul, convins că prin acest demers ar fi redus și nivelul corupției. PPMT cere oficial Executivului de la București să accepte convorbiri despre autonomina funcțională dorită. „Salutăm că s-a format, în rândul partidelor maghiare, o solidaritate exemplare. Sperăm că această conlucrare se va reflecta și în cazul alegerilor europarlamentare. Sperăm să realizăm și de data asta o coaliție pentru alegerile pentru Parlamentul European și am dori să menținem numărul de 3 deputați”, a precizat Szilagyi, reamintind că numărul europarlamentarilor din România va scădea din 2014.
Ținutul Secuiesc există
Orădeanul Zatyko Gyula, responsabil pe regiunea Partium, crede că prin acțiunea de duminică s-a demonstrat că Ținutul Secuiesc există și că oamenii de acolo doresc autonomie. „Secuii și sașii au avut autonomie încă din anul 1200 în această regiune. Ei au crescut în autonomie, care a existat până la începutul secolului 20”, spune Zatyko, regretând plecarea masivă a sașilor din țară. Regionalizarea gândită la București nu este o soluție pentru zona Secuimii, dar nici pentru alte zone ale țării. „Transilvania merită mai mult. Transilvania ar putea fi o Elveție a României”, a declarat marți vicepreședintele PPMT pe zona Partium, făcând referire și la strângerea de semnături de pe corso. „Statul este independent, dar în secolul 21 alte soluții ar avantaja regiunea noastră”, consideră liderul popularilor maghiari, reluând ideea dorinței de autoguvernare și autogestionare în Transilvania.
Protecție pentru maghiari, dar și pentru români
Referitor la valul de opoziție în provința solicitării de autonomie, liderii PPMT spun că împotrivirile vin din partea celor care nu cunosc exact ce înseamnă acest concept. „Într-un Ținut Secuiesc autonom, capabil de autoguvernare, toate minoritățile care sunt în regiune ar avea protecție specială. Dacă cerem protecție pentru maghiarii din Bihor sau Maramureș – care au o proporție asemănătoare cu cea a românilor din Secuime -, cerem aceeași protecție pentru românii din Secuime. Din acest punct de vedere nu există dublă măsură”, a precizat Szilagyi Zsolt. În același timp, vicepreședintele PPMT spune că se mai opun autonomiei și persoanele cu mentalitate depășită. „În momentul de față, România este definită ca fiind un stat național și pare să existe un consens în această privință în cadrul elitei politice românești cum că statul național înseamnă statul românilor, în care cei care nu sunt români sunt minoritari, au alt statut”, crede Szilagyi. Acesta merge pe ideea că minoritățile trebuie să pornească un dialog prin care să se dovedească faptul că autonomia nu este pornită împotriva statului, ea fiind, din contră, un garant al stabilității pe termen lung. Politicianul susține că maghiarimea din România se simte asimilată forțat și că se simte necesitatea unei puteri autodecizionale în cadrul statului român, în mod constituțional.
Loading ...
