Actualizat aprilie 4th, 2025 11:13 PM
Ceremonia oficială, festivă, dedicată Zilei Oradiei s-a desfăurat sub semnul cinstirii înaintașilor și sub cel al toleranței între etnii și confesiuni. Așa cum și bihorstiri.ro a anunțat, festivitățile au început în sala mare a Primăriei, acolo unde, în prezența consilierilor locali, a unor parlamentari, a episcopului ortodox Sofronie Drincec, a rectorului Universității din Oradea, Constantin Bungău, a președintelui Federației Patronilor Bihor, Ioan Lucian și a unor grupuri de elevi, primarul Ilie Bolojan a vorbit despre însemnătatea zilei de 12 octombrie.
Șeful administrației locale s-a axat mai mult pe importanța celor petrecute în anul 1918, atunci când în casa avocatului Aurel Lazăr a fost redactat documentul prin care românii din Transilvania și-au manifestat dorința de autodeterminare și de alipire la România. „Au fost hotărâri luate pe baza deciziilor populației. Am avut lideri vizionari de ambele părți (n.b.: română și austro-ungară)”, a spus Bolojan, care nu a ezitat să ciupească clasa politică actuală și mai ales pe cei de la București: „Parcă ne-am dori lideri de gabaritul lor și în vremurile noastre”, a declarat primarul de Oradea. Ilie Bolojan consideră că ne aflăm și acum într-un context global care ne influențează, ca în 1918, diferența fiind că, de data asta, problemele internaționale ne prind ca membri ai Uniunii Europene. Doar că și acest for, crede Bolojan, ar avea nevoie de lideri „mai puternici”. În finalul alocuțiunii sale, edilul liberal a citit un fragment din cartea „Istoria Transilvaniei”, partea respectivă fiind scrisă într-un spiriti de maximă toleranță etnico-religioasă de către rectorul Ioan Aurel Pop de la Universitatea „Babeș-Bolyai”.
Profesorul universitar Gabriel Moisa a avut și el ocazia să se oprească la datele de 12 octombrie. De ce datele? Pentru că, de fapt, această zi a marcat istoria Oradiei în 1918 și în 1944. Și istoricul invitat să vorbească în sala mare a subliniat calitatea excepțională a politicienilor de la începutul secolului trecut, „rezultați în urma unei selecții naturale, în mod sănătos, și nu în urma unui concurs de împrejurări”. În opinia lui Moisa (bazată și pe mărturii ale unor români bihoreni din acea perioadă), momentul 12 octombrie 1918 (n.b.: semnarea acelui document de autodeterminare, care a fost apoi citit în Parlamentul de la Budapesta) nu putea fi ocolit, deci nici unirea Ardealului cu România nu avea cum să fie evitată. Pentru că în sală au fost și elevi, universitarul Gabriel Moisa a atras atenția că numai acel popor rămâne în istorie care reușește să mențină o relație cu trecutul; „altfel nu am ști cne suntem”. Și, tot în spiritul toleranței manifestat deja de primarul Ilie Bolojan, istoricul orădean a precizat că este important să nu-l deranjăm pe cel de lângă noi care nu e de aceeași etnie sau confesiune. În acest context specific orădean, Gabriel Moisa a amintit de eliberarea, la 12 octombrie 1944, a orașului de sub ocuparea hortystă, menționând că toți cetățenii au pus umărul la reclădirea urbei după luptele crâncene care au fost duse aici.
Ceremonia s-a mutat în Parcul 1 Decembrie, vremea de toamnă aspră stricând, oarecum, festivismul momentului. De remarcat, totodată, că spre deosebire de anul electoral 2014 (când personalități precum Klaus Iohannis, Mircea Dușa sau Teodor Meleșcanu au vrut să salute orădenii de ziua lor), de data asta nicio somitate politică nu a vrut să participe la Ziua Oradiei. Sau nu a fost invitată…
Pe platoul de la Statuia Ostașului Român, participanții au asistat la intonarea Imnului de Stat și la un Te Deum, respectiv la cuvântările lui Gabriel Moisa și Ilie Bolojan. Ceva mai scurte, din cauza vremii absolut neprielnice statului în aer liber. De asemenea, Corul „Traian Moșoiu” a interpretat câteva melodii patriotice. Programul a mai prevăzut depunere de coroane și jerbe de flori, acțiune repetată în încă două locuri: Casa Memorială „Aurel Lazăr” și statuia de pe str. Republicii a avocatului.
Loading ...
