Actualizat decembrie 3rd, 2024 7:30 PM
Lucrez în presa locală din 1995. În domeniul știrilor zilnice din toamna lui 2006. În urmă cu niște zile mi-a fost dat să trăiesc unul dintre cele mai incredibile momente din activitatea de jurnalist orădean. Până la constituirea din 2016 a Consiliului Județean, ceva similar mi-a mai fost dat să văd, în Oradea, doar la celebra ședință din decembrie 2007 a Consiliului Local, când Mircea Matei a dat cu scaunul de pământ și a amenințat că îl ia „de ciuf” pe președintele de ședință Petru Lezeu. Da, era la votarea primarului interimar al orașului, când PD-iștii au făcut zid de protecție în jurul Silviei Suciu de la PSD, cu care se înțeleseseră în privința votului pentru Mihai Groza. De data asta, scutul uman a fost făcut în jurul urnei în care consilierii județeni au vrut să își depună buletinele de vot cu opțiunea pentru președintele de Consiliu Județean. Așa cum am scris în articolul în care am relatat: nebunie, isterie, îmbrânceli.
Îmi mențin toate apelativele. Indiferent de care parte a baricade te-ai afla (și vreau să subliniez foarte clar că bihorstiri.ro nu a luat partea niciuneia dintre tabere, ci doar a relatat ce s-a întâmpla, focusând, desigur, pe scandalul declanșat de PNL-istul Dacian Foncea), văzând imaginile video pe care toată presa le-a surprins, nu cred că este cineva care să nu depisteze isteria, disperarea care a învăluit grupul liberal. De atunci a venit deja și soluția Prefecturii: votul pentru președinte și pentru cei doi vicepreședinți a fost legal pentru că au fost asigurate condițiile pentru desfășurarea scrutinului intern. Iar prevederi exprese privind modul de desfășurare a votului secret nu există în legislația conexă.
Majoritatea. Dacă UDMR accepta oferta PNL, ungurii nu mai erau curve, nu-i așa? Și nici cei de la ALDE (sau poate nici cei de la PSD), cărora, aparent, li s-a și adresat consilierul Foncea înainte de a pleca din sală scandând „PCR!” … pardon … „PNL!”. Realitatea este că – și aici au dreptate pesedistul Mang și udemeristul Szabo Odon – liberalii nu au știut să piardă. Nu e vina PSD sau a ALDE că oștenii lui Brătianu nu au reușit să scoată atâția oameni la vot încât să mai aibă cel puțin un mandat în Consiliul Județean. Nimeni nu contestă că PNL a obținut un scor excepțional la alegerile locale din acest an. Doar că a fost insuficient pentru înscăunarea automată a unui liberal în jilțul de președinte. Iată unde s-a ajuns în urma votului de turmă (PSD/PNL) pentru modificarea legii electorale în 2015. Că dacă era vot direct, Mircea Mălan era la această oră regele județului.
Da: 40 și ceva la sută este, în mod evident, mai mult decât celelalte procente obținute de celelalt,e 3 partide. Dar conform legii și matematicii, majoritatea e majoritate și la un singur vot diferență. Iar la negocierile din această vară, PSD pare că a fost mai dibaci. Atâta tot. Că nu e normal, că nu e așa cum a vrut populația care a votat? De câte ori, oare, votul românilor nu a fost nesocotit prin diverse alianțe post-electorale la nivel județean și național. Acesta e jocul politic. Dacă am acceptat regulile – care prevăd și asemenea finaluri – să acceptăm și ceea ce ni se întâmplă acum.
De fapt, ce ni se întâmplă? Vai, avem un președinte de județ ungur! Nu e o premieră: în perioada 2004 – 2008, pe vremea lui Kiss Alexandru, Bihorul a recuperat masiv din handicapul financiar de care suferea în raport cu alte județe. Și, credeți-mă, nu am deloc motive să îl preaslăvesc pe Kiss! Iar ungurul de care se tem unii, Pasztor Sandor, să nu uităm că este cel pe care un important lider PNL, Ilie Bolojan, l-a lăudat mai mereu în contextul colaborării cu Primăria Oradea; vă mai aduceți aminte cine a adus banii pentru amenajarea mult apreciatelor promenade de pe malurile Crișului Repede? În rest, haideți să vedem ce face alianța cea nouă. De ce să nu-i acordăm un fel de cec în alb?
Eu percep situația actuală de la CJ Bihor și ca pe un test politico-administrativ. O încercare pentru oamenii politici care conduc principalele partide din județul nostru. Având în vedere foarte fragila diferență dintre Putere și Opoziție (18 la 17), mi se pare clar că cele două „armate” sunt condamnate să colaboreze. La o adică, cine va putea fi arătat cu degetul în cazul în care alianța majoritară vine cu proiecte bune și fezabile nesusținute de liberali? Nu scrie nicăieri că numai PNL știe ce trebuie să se facă pentru dezvoltarea Bihorului și că „dacă nu sunt proiectele noastre, atunci nu e nimic!”. În egală măsură, Puterea ar trebui să demonstreze că știe și că chiar vrea să aplice mecanismul conform căruia e dispusă să accepte idei de la Opoziție. Ar arunca mănușa și în privința modului de lucru din Consiliul Local Oradea (chit că, acolo, raportul dintre Putere și Opoziție este total altul).
Ca o concluzie strict personală (poate naivă, dar e a mea), cred că așa zisa răsturnare a lucrurilor la CJ Bihor e ca eșecul alipirii comunei Sânmartin de Municipiul Oradea: Soarele răsare în continuare, vântul suflă mai departe, oamenii continuă să își trăiască viețile. Tragedie nu este că PNL nu conduce și Oradea, și județul. Tragedie (mai ales politică, pentru cei implicați) ar fi dacă cei ce au obținut Puterea la județ în urma alegerilor din 5 iunie nu ar ști să dovedească faptul că alianța PSD – UDMR – ALDE nu e una „de blocaj”, așa cum o cataloga Ilie Bolojan încă din timpul campaniei.
Vestea bună e că alegeri vor fi și în 2020. Așa că, dacă lucrurile tot nu au mers în direcția bună, oamenii vor putea din nou să-și spună părerea. Desigur, ideal ar fi ca peste 4 ani să nu (mai) trebuiască să votăm pentru a sancționa inacțiunea politicienilor care ne conduc.
Loading ...
