Scrisoare deschisă adresată Domnului Ministru Cristian Ghinea

(1) SCURT ISTORIC:

La data de 01.07.2013 am depus o plângere către O.L.A.F, confirmată prin răspunsul cu numărul de înregistrare 20756/16.08.2013, având în cuprinsul său aceleaşi probleme pe care le-am supus atenţiei Domnului Preşedinte al României prin petiţia înregistrată cu nr. 2507/11.02.2013, D.L.A.F. prin petiţia înregistrată cu nr. 1397/01.08.2013 şi la Ministerul Fondurilor Europene prin petiţia înregistrată cu nr. 977/11.07.2013 redirecţionată Direcţiei Generale AM POS Mediu spre competentă soluţionare.
La data de 27.02.2014, cu nr. de înregistrare 132.045 am primit un răspuns epic din partea domnului Director General AM POS Mediu, Ciprian Ghioc, semnat olograf, în care, pe cuprinsul a 19 pagini contradicţiile şi eschiva abundă.

(2) Întrucât din anului 2013, nu a fost luată nici o măsură faţă de cele sesizate de mine şi având în vedere gravitatea faptelor, unele de natură penală, în completare la cele sesizate prin petiţiile menţionate mai sus, vă sesizez următoarele:
Analizând valoarea contractelor atribuite din planul de achiziţii ataşat contractului de finanţare nr. 121230/18.04.2011, valoarea devizului general din cererea de finanţare, valoarea devizului general revizuit după licitaţii şi „economiile” realizate faţă de cererea de finanţare, am constatat următoarele:
În urma licitaţiilor aferente contractelor de lucrări şi servicii (CS1,2,3 şi CL1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14) au fost atribuite toate acestea cu excepţia CL 7 Biharia.
Bugetul revizuit după licitaţii al investiţiei are valoarea de aproximativ 53.100.000 Euro +TVA faţă de valoarea de 83.200.000 Euro din devizul general al cererii de finanţare aprobat prin contractul de finanţare nr. 121230/18.04.2011.
Rezultă astfel o diferenţă de 30.100.000 Euro reprezentând pierderi datorate supraestimării lucrărilor de către proiectantul ROMAIR Bucureşti cu acordul beneficiarului.
Per a contrario, a fost încălcată OUG 34 prin care se impune procentul de 85%, ca fiind minim, pentru realizarea lucrărilor licitate la calitatea prevăzută în proiect şi în caietul de sarcini.
In prezentarea bilanţului proiectului Aparegio (Contractului nr. 121230/18.04.2011) la 4 ani, în prezenţa domnului BOLOJAN Ilie Gavril – în calitate de Primar al Municipiului Oradea şi Preşedinte A.D.I. Aparegio „economiile” anunţate în conferinţa de presă erau de 26.006.930 euro.
Conform raportului Consiliului de Administraţie pe anul 2014 (pag. 26,27), din aceste economii au fost propuse a se licita şi executa în perioada de eligibilitate contractele CL1E, CL2E, CL3E, CL4E, CL5E, CL6E, CL7E, CS1E, CS2E şi CS3E.
Prin diferenţă, între devizul general iniţial şi devizul general revizuit rezultă o sumă de 30.202.950 euro. Cursul de referinţă al întregii investiţii este de 4,1035 lei / euro, rezultând astfel suma de 123.937.804 lei ca echivalent al economiilor obţinute.
La capitolul 5.3. – DIVERSE ŞI NEPREVĂZUTE, al devizului general, era prevăzută suma de 4.460.706 euro, echivalentul a 18.304.507 lei.
Compania de Apă Oradea a ales ca gestionarea sumei alocate pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute să o facă pentru întregul proiect, afirmaţie susţinută de anunţurile în SEAP pentru contractele CS1…CS3, CL1…CL14, care nu prevăd astfel de cheltuieli.
Ca urmare, din economiile rezultate trebuie scăzută această sumă întrucât nu este posibilă realocarea acesteia conform contractului de finanţare (art. 21 ANEXE – anexa Vb,Vc). „Orice completare sau modificare a contractului se poate face numai prin act adiţional încheiat în aceleaşi condiţii ca şi Contractul…” art. 17 alin 1,2,3,4,7, al contractului nr. 121230/18.04.2011.
Aplicând prevederile contractuale, rezultă că „economiile” realizate au valoarea de 123.937.804 lei – 18.304.507 lei = 105.633.297 lei (25.742.244 euro).
Contractele licitate, atribuite şi aflate în execuţie, cuprinse în suma de 217.779.308 lei (53.071.599 euro) sunt (CS1,2,3 şi CL1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14) şi CS4 şi CS5.
Înainte de a scoate la licitaţie lucrările din economii, situaţia bugetului se prezintă astfel:
TOTAL GENERAL CONTRACT 2011: 341.717.112 mii lei (83.274.549 mii euro), TOTAL GENERAL (după licitaţii) 2013: 217.779.308 mii lei (53.071.599 mii euro), TOTAL GENERAL economii 2014: 123.937.804 mii lei (30.202.950 mii euro), Cheltuieli diverse si neprevăzute: 18.304.507 mii lei (4.460.706 mii euro), TOTAL economii EFECTIV 2014: 105.633.297 mii lei (25.742.244 mii euro).
Economiile declarate de Compania de Apă Oradea sunt în cuantum de 106.719.437 mii lei (26.006.930 mii euro).
Bugetul anunţat în SEAP pentru contractele CL1E … CL7E şi a contractelor CS1E, CS2E, CS3E este de 122.947.147 lei.
Având în vedere că CL7 – Biharia avea alocată suma de 22.284.176 lei, care nu a fost cheltuită ca urmare a ieşirii localităţii Biharia din asociaţia de dezvoltare A.D.I. Aparegio, în locul contractului CL7 urma să se redistribuie suma unui/unor contracte pentru investiţii în Paleu şi Oradea.
Se constată prin anunţurile publicate în SEAP că CL 15 – Oradea şi CL16 – Paleu sunt contractele ce înlocuiesc CL7 – Biharia cu menţiunea că valoarea anunţată este de 25.930.198 lei, depăşind bugetul alocat cu 3.646.022 lei. Chiar şi suma celor două contracte atribuite după licitaţie depăşeşte bugetul cu 131.381 lei.
Ca urmare totalul anunţat în SEAP este de 122.947.147+3.646.022 = 126.593.169 lei.
Astfel, Compania de Apă Oradea, prin reprezentanţii săi, a încălcat prevederile O.G 34 a achiziţiilor publice, premeditat, declarând un buget mai mare decât cel disponibil.
Prin folosirea cuantumului sumelor pentru lucrări DIVERSE ŞI NEPREVĂZUTE cu scopul de a creşte artificial valoarea anunţată, pentru ca ulterior contractele să fie atribuite la valoarea maximă prevăzută în devizul general al investiţiei pentru lucrări, aceste achiziţii sunt supuse cel puţin corecţiilor financiare, dacă nu vor fi declarate chiar nelegale.
Menţionez că toate anunţurile aferente lucrărilor din economii au fost publicate între 02.08.2014 – 06.12.2014, iar atribuirile au fost făcute între 12.11.2014 – mai 2015, deci noile „economii” realizate din aceste atribuiri nu puteau fi redistribuite cu excepţia CL15= 1.756.560 lei.
În urma rezilierii contractului CL2 – Staţia de epurare Beiuş, executant s.c. SELINA/ Weber România, lucrarea a fost scoasă din nou la licitaţie cu o valoare mai mare cu 934.650 lei faţă de valoarea iniţială, cu toate că stadiul fizic al realizării contractului era, anterior rezilierii de 5,25%.
Depăşirea bugetului din economii este de 126.593.169 – 106.719.437 + 1.756.560 – 934.650 = 20.695.642 lei.(5.043.412 euro).
Prin absurd, chiar şi în ipoteza utilizării legale a sumei alocate cheltuielilor diverse şi neprevăzute, tot rezultă o depăşire a bugetului cu 2.391.135 lei!

La data de 12.03.2015, Compania de Apă Oradea, prin atribuire directă, din surse bugetare proprii, semnează contractul CS7 cu firma RONO AQUA având ca obiect „realizarea PT, DDE, Doc. Avize, Doc. Tehnică pentru obţinere A.C., realizare D.A. pentru lucrările CL8 (rest de executat), asistenţă tehnică din partea proiectantului pt. aceste lucrări”.
In acest mod, Compania de Apă Oradea, cheltuind ilegal suma de 118.000 lei, solicită reproiectarea restului de executat al acestui contract, fără a respecta prevederile Contractului nr. 121230/18.04.2011 cu privire la procedura de modificare a indicatorilor tehnici şi economici ai acestuia precum şi a obiectivelor proiectului.
Prin modificarea proiectului iniţial, aferent lucrărilor CL8, licitat şi atribuit la data de 20.06.2012, în baza contractului CS7 privind restul de executat, fără obţinerea acordului finanţatorului şi fără modificarea studiului de fezabilitate care a stat la baza obţinerii finanţării nerambursabile din fonduri de coeziune, cu consecinţa atribuirii contractului CL 5E, acesta devine neeligibil în întregime conform art. 9 alin. 4, art.14 alin. 2,4, art. 17 alin. 2,3,4, art. 21, ale contractului de finanţare mai sus menţionat.
Analizând valoarea contractelor atribuite, valoarea devizului general revizuit după licitaţii, valoarea devizului general din cererea de finanţare (anexa 2) şi „economiile” realizate faţă de cererea de finanţare, am constatat următoarele:
In prezentarea bilanţului proiectului Aparegio (Contractului nr. 121230/18.04.2011) la 4 ani, în prezenţa domnului BOLOJAN Ilie Gavril – în calitate de Primar al Municipiului Oradea şi Preşedinte A.D.I. Aparegio „economiile” anunţate în conferinţa de presă erau de 26.006.930 euro.
Conform raportului Consiliului de Administraţie pe anul 2014 (pag. 26,27), din aceste economii au fost propuse a se licita şi executa în perioada de eligibilitate contractele CL1E, CL2E, CL3E, CL4E, CL5E, CL6E, CL7E, CS1E, CS2E şi CS3E.
Prin diferenţă, între devizul general iniţial şi devizul general revizuit rezultă o sumă de 30.202.950 euro. Cursul de referinţă al întregii investiţii este de 4,1035 lei/euro, rezultând astfel suma de 123.937.804 lei ca echivalent al economiilor obţinute.
La capitolul 5.3. al devizului general – Diverse şi neprevăzute era prevăzută suma de 4.460.706 euro, echivalentul a 18.304.507 lei.
Compania de Apă Oradea a ales ca gestionarea sumei alocate pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute să o facă pentru întregul proiect, afirmaţie susţinută de anunţurile în SEAP pentru contractele CS1-3, CL1-14, care nu prevăd astfel de cheltuieli.
Ca urmare, din economiile rezultate trebuie scăzută această sumă întrucât nu este posibilă realocarea acesteia conform contractului de finanţare (art. 21 ANEXE – anexa Vb,Vc). „Orice completare sau modificare a contractului se poate face numai prin act adiţional încheiat în aceleaşi condiţii ca şi Contractul…” art. 17 alin 1,2,3,4,7, al contractului nr. 121230/18.04.2011.
Aplicând prevederile contractuale, rezultă că „economiile” realizate au valoarea de 123.937.804 lei – 18.304.507 lei = 105.633.297 lei (25.742.244 euro).
Contractele licitate, atribuite şi aflate în execuţie, cuprinse în suma de 217.779.308 lei (53.071.599 euro) sunt (CS1,2,3 şi CL1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14) şi CS4 şi CS5.
Bugetul anunţat în SEAP pentru contractele CL1E … CL7E şi a contractelor CS1E, CS2E, CS3E este de 122.947.147 lei.
Având în vedere că CL7 – Biharia avea alocată suma de 22.284.176 lei, care nu a fost cheltuită ca urmare a ieşirii localităţii Biharia din asociaţia de dezvoltare A.D.I. Aparegio, în locul contractului CL7 urma să se redistribuie suma unui/unor contracte pentru investiţii în Paleu şi Oradea.
Se constată prin anunţurile publicate în SEAP că CL 15 – Oradea şi CL16 – Paleu sunt contractele ce înlocuiesc CL7 – Biharia cu menţiunea că valoarea anunţată este de 25.930.198 lei, depăşind bugetul alocat cu 3.646.022 lei. Chiar şi suma celor două contracte atribuite după licitaţie depăşeşte bugetul cu 131.381 lei.
Ca urmare totalul anunţat în SEAP este de 122.947.147+3.646.022 = 126.593.169 lei.
Astfel, Compania de Apă Oradea, prin reprezentanţii săi, a încălcat prevederile O.G 34 a achiziţiilor publice, premeditat, declarând un buget mai mare decât cel disponibil.
Prin folosirea cuantumului sumelor diverse şi neprevăzute cu scopul de a creşte artificial valoarea anunţată, pentru ca ulterior contractele să fie atribuite la valoarea maximă prevăzută în devizul general al investiţiei pentru lucrări, aceste achiziţii sunt supuse cel puţin corecţiilor financiare, dacă nu vor fi declarate chiar nelegale.
Toate anunţurile aferente lucrărilor din economii au fost publicate între 02.08.2014 – 06.12.2014, iar atribuirile au fost făcute între 12.11.2014 – mai 2015, deci noile „economii” realizate din aceste atribuiri nu puteau fi redistribuite cu excepţia CL15= 1.756.560 lei.
În urma rezilierii contractului CL2 – Staţia de epurare Beiuş, executant s.c. SELINA/ Weber România, lucrarea a fost scoasă din nou la licitaţie cu o valoare mai mare cu 934.650 lei faţă de valoarea iniţială, cu toate că stadiul fizic al realizării contractului era, anterior rezilierii de 5,25%.
Depăşirea bugetului din economii este de 126.593.169 – 106.719.437 + 1.756.560 – 934.650 = 20.695.642 lei.(5.043.412 euro).

În cursul anului 2014, Compania de Apă Oradea a mai alocat din surse proprii bani pentru contractele CS6, CS7 şi AA 177889/17.04.2014 – societatea REL MONT s.r.l. în valoare de 466.935 lei, aferentă contractului 121230/18.04.2011, cu toate că lucrările prevăzute în caietele de sarcini ale acestor lucrări trebuiau executate şi plătite din contractul CL8, (Conform dispoziţiei de şantier emisă de proiectantul REVITALCO MANAGEMENT & CONSULTING – CS3).
Acest lucru s-a întâmplat după ce Compania de Apă Oradea în anul 2011 pentru a plătit în baza unui contract încheiat cu s.c. ROMAIR s.r.l. suma de 70.000 de euro pentru prestarea serviciilor de „Asistenţă tehnică din partea proiectantului”, servicii care NU AU FOST PRESTATE, confirmarea fiind dată stadiul de la data predării – primirii documentelor către firma REVITALCO MANAGEMENT & CONSULTING.
Pornind de la constatarea că autoritatea contractantă a atribuit contracte la valori reprezentând 48% din cea anunţată la licitaţie şi a faptului că recepţia lucrărilor s-a făcut „economisind” încă 20% din suma contractată, este evidentă supraestimarea cu 200% a valorii lucrărilor de către proiectant şi aprobată de către beneficiar.
În aceste condiţii, lucrările executate ar fi trebuit să nu facă rabat la calitate în nici un fel!
Totuşi, în ciuda faptului că în proiect erau prevăzute cămine din beton impermeabile cu specificaţii tehnice detaliate conform planşelor de execuţie AC 011 … AC 021 aferente „CL3 – Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare menajeră în Municipiul Beiuş”, prevăzute cu piese de trecere etanşe, Compania de Apă Oradea a acceptat la execuţie cămine din beton monolit (turnate in situ) care nu asigură etanşeitatea necesară. Mai mult, din preţul ofertat nu a fost scăzut costul transportului prefabricatelor.
Cu excepţia unor lucrări aferente contractelor din Oradea, au fost acceptate astfel de modificări prin care in cadrul aceluiaşi proiect, localităţile mici au fost considerate „second hand” în privinţa calităţii lucrărilor cu scopul de a creşte beneficiul firmelor de construcţii.
În continuare, aşa cum am mai sesizat, se fac umpluturi peste conducte care nu respectă proiectul „avizat spre neschimbare” în sensul executării acestora cu pământul rezultat din săpături în loc de balast, premeditat, cu scopul asigurării unui profit şi mai mare firmelor constructoare.
Acest lucru a fost posibil prin modificarea caietului de sarcini la licitaţie prin clarificări în care se solicita în mod expres ca „materialul rezultat din săpătură să fie transportat la groapa de gunoi sau pe terenul pus la dispoziţie de autorităţi şi umpluturile să se realizeze integral din balast”.
În acest mod, Compania de Apă Oradea a urmărit creşterea artificială a sumei licitate de către antreprenori, ştiind că la execuţie nu vor respecta acest lucru. De altfel la solicitarea mea de clarificare (în cazul CL3), care face parte integrantă din contractul semnat cu s.c. SELINA s.r.l., de a pune la dispoziţia ofertanţilor planşele conform listelor de cantităţi Compania de Apă Oradea a răspuns că „planşele modificate vor fi puse la dispoziţia antreprenorului la data semnării contractului”.
În condiţiile în care proiectantul NU a emis nici o dispoziţie de şantier prin care se modifică proiectul în acest sens şi nici planşele modificatoare – vizate de verificatorul de proiect, este evidentă premeditarea celor responsabili legata de aceste „nereguli” transformate, prin acceptarea la plată a lucrărilor, în fraudă.
Mai sesizez că, la recepţia proiectului CL 3 Beiuş „realizat 100%” după cum declară autoritatea contractantă Compania de Apă Oradea, valoarea lucrărilor este de 80%.
Un alt aspect este cel legat de nerespectarea proiectului în ceea ce priveşte refacerile carosabilului, cu asfalt sau nu, conform planşelor AC 018, AC 019 prin care, chiar dacă au fost executate reţelele de apă şi de canalizare, nu au fost respectate lăţimile săpăturilor şi mai cu seamă decopertarea de 50 cm (stânga – dreapta) şi refacerea în plus faţă de lăţimea şanţului, ceea ce duce la degradarea părţii carosabile.
Cu toate acestea, cu concursul diriginţilor de şantier şi a personalului compartimentului UIP al Companiei de Apă Oradea care aveau atribuţii şi responsabilităţi în acest sens, au fost decontate lucrările la preţul din ofertă.
În urma sesizărilor mele anterioare, în unele localităţi, pentru unele contracte, au fost decontate refacerile conform realităţii din teren, adică fără a mai plăti şi cei 0,5 + 0,5m de refaceri adiacente şanţului, diriginţii şi responsabilii de proiect însuşindu-şi astfel ilegalitatea comisă de constructori prin nerespectarea proiectului.
O analiză comparativă a ofertelor pentru articolul comasat în care sunt cuprinse refacerile, în cadrul aceleaşi licitaţii, oferă explicaţia celor susţinute mai sus. Astfel, se dovedeşte că firmele de casă nu au alocat sume care să justifice realizarea ulterioară a lucrărilor la calitatea şi în concordanţă cu specificaţiile tehnice din caietul de sarcini. Cu toate acestea comisia de licitaţie, care a făcut dovada că este în cunoştinţă de cauză prin solicitarea făcută firmei SELINA de a defalca articolul comasat legat de refaceri, nu le-a solicitat acest lucru şi altor firme câştigătoare.
Referitor la CL 6 Nojorid. La licitaţie a fost publicat caietul de sarcini şi documentaţia de atribuire pentru un contract FIDIC ROŞU (proiect întocmit de beneficiar – adică antreprenorul face doar execuţia) şi în ciuda acestui fapt, din iniţiativa uneia din părţi (Compania de Apă Oradea sau antreprenorul PORR BAU) s-a făcut „optimizarea”proiectului constând în modificarea adâncimii de pozare a conductelor în sensul micşorării volumului de săpătură cu aproape 30%. Pe tronsonul de legătură Oradea – Nojorid, adâncimea medie a conductei de apă a scăzut de la 2,15 la 1,3m, iar pentru conducta de canalizare de la 2,48m la 1,3m.
Preţul lucrării s-a diminuat cu 16,9% cu toate că, pe lângă economiile realizate de constructor în privinţa lucrărilor, s-a aplicat acelaşi principiu legat de refacerea umpluturilor (descris mai sus) cu o influenţă de cel puţin 25% asupra valorii lucrării stabilită la licitaţie. Aşadar, prin această optimizare, constructorul şi-a creat un profit suplimentar faţă de cel declarat la licitaţie de mai mult de 10%. Reproiectarea pentru PORR BAU a fost făcută de firma TISOTI printr-un colaborator al acesteia (desemnat ca reprezentant al firmei E- Factor Solution deţinătoare a contractului CS3 la şedinţele de progres, deşi nu era nominalizat ca personal cheie la licitaţia CS3) care a avut astfel acces la date şi informaţii pe care altfel PORR BAU nu le-ar fi deţinut.
Deoarece plata reproiectării nu putea fi cuprinsă în devizul lucrării CL8, ca o compensaţie, ulterior, firma s.c. TISOTI s.r.l. a obţinut contractul CS6 preluând astfel „restul de executat” al contractului CS3.
În ceea ce priveşte contractul CL 8 aferent lucrărilor din Sîntandrei, menţionez că la data de 20.06.2012 a fost atribuită asocierii reprezentată de s.c. CARTEL BAU S.A., ca fiind FIDIC ROŞU (execuţia unei lucrări cu proiect întocmit de către beneficiar – proiectarea fiind făcută de firma ROMAIR, care a întocmit şi studiul de fezabilitate). Termenul de execuţie asumat prin contract a fost de 24 de luni. La mai mult de doi ani de la începerea lucrărilor, progresul lucrărilor a fost de 52%. În aceste condiţii, fără o justificare temeinică, responsabilii din Compania de Apă Oradea cu atribuţii în implementarea proiectului ( IGNAT Georgică – manager de proiect, GAVRA Ovidiu Cornel – director general al Companiei de Apă Oradea, OROS Claudiu – preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei de Apă Oradea şi BOLJAN Ilie Gavril – preşedinte A.D.I. APAREGIO), au acceptat prelungirea termenului de finalizare a contractului.
Datorită faptului că la evaluarea ofertelor, comisia de licitaţie nu a verificat ofertele, în speţă pe cea a firmei s.c. CARTEL BAU S.A., a acceptat ca preţurile unitare ofertate pentru străzile Independenţei şi Bobota din localitatea Sîntandrei să aibă preţuri unitare pentru aceleaşi articole comasate de deviz de aproximativ 100 (una sută) de ori mai mari decât cele ale altor străzi alăturate cu caracteristici identice!
Astfel, pentru cele două străzi menţionate în lungime totală cumulată de 269m reţea apă şi 1062m reţea de canalizare, conform ofertei, Compania de Apă Oradea urma să plătească aproape 2 (două) milioane de euro, din totalul de 6.160.668 euro aferenţi celor 27.986 m reţea de apă şi 40.921 m reţea de canalizare prevăzuţi în contract.
Mai mult, în repetate rânduri, Compania de Apă a fost somată să facă dovada apartenenţei la domeniul public a terenurilor pe care trebuiau realizate lucrările, în special cele aflate pe tronsonul paralele cu calea ferată Oradea – Arad.
Ca urmare a „neînţelegerilor” apărute între s.c. CARTEL BAU S.A. şi Compania de Apă Oradea, contractul a fost reziliat în toamna anului 2014 fără respectarea procedurilor printre care şi aceea de a informa contractorul contractului CS3 – Asistenţă tehnică din partea proiectantului, atribuit firmei REVITALCO MANAGEMENT & CONSULTING.
Menţionez că, în conformitate cu contractul, decontarea lucrărilor se poate face numai pentru străzi terminate integral. Cu toate acestea stadiul fizic declarat este mai mic decât stadiul financiar (decontările).
La data de 12.03.2015, Compania de Apă Oradea, prin atribuire directă, din surse bugetare proprii, semnează contractul CS7 cu firma RONO AQUA având ca obiect „realizarea PT,DDE, Doc. Avize, Doc. Tehnică pentru obţinere AC, realizare DA pentru lucrările CL8 (rest de executat), asistenţă tehnică din partea proiectantului pt. aceste lucrări”.
In acest mod, Compania de Apă Oradea, cheltuind ilegal suma de 118.000 lei, solicită reproiectarea restului de executat al acestui contract, fără a respecta prevederile Contractului nr. 121230/18.04.2011 cu privire la procedura de modificare a indicatorilor tehnici şi economici ai acestuia precum şi a obiectivelor proiectului.
Prin modificarea proiectului iniţial, aferent lucrărilor CL8, licitat şi atribuit la data de 20.06.2012, în baza contractului CS7 privind restul de executat, fără obţinerea acordului finanţatorului şi fără modificarea studiului de fezabilitate care a stat la baza obţinerii finanţării nerambursabile din fonduri de coeziune, cu consecinţa atribuirii contractului CL 5E, acesta devine neeligibil în întregime conform art. 9 alin. 4, art.14 alin. 2,4, art. 17 alin. 2,3,4, art. 21, ale contractului de finanţare mai sus menţionat.
O altă ilegalitate sesizată a fost aceea a lipsei ridicărilor topografice, a studiilor geotehnice şi a studiului hidrogeologic din studiul de Fezabilitate, necesare fundamentării proiectului CL1 „Sursa de apă Finis-Feredeu, conductă de aducţiune şi staţii de clorare, loc. Beiuş”.
Răspunsul primit de la direcţia Generală AM POS Mediu a fost o declinare a competenţelor către „Grupul de Evaluare cu suportul tehnic JASPERS” fără a se fi făcut măcar verificările elementare, sugerându-mi-se că „expertiza” privind “Consideraţii hidrologice privind Izbucul Feredeu, Huta – comună Finiş” ar ţine locul studiului hidrogeologic, pentru ca, la patru pagini distanţă, în acelaşi răspuns, să mi se comunice că „aspectul încă se află în curs de soluţionare”.
S-a ajuns astfel în situaţia ca, la data de 14.06.2016, Compania de Apă Oradea să publice pe site-ul propriu, anunţul nr. 21868 pentru achiziţia „Serviciu de întocmire a unui Studiu Hidrogeologic pentru delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi hidrologică pentru sursa de apă Finiş – Feredeu, jud. Bihor” cu următoarele clarificări:
(1). Întrebare : Care este sursa de apă pentru care se solicit Studiul hidrogeologic pentru delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi hidrologică?
Răspuns : Sursa de apă este subterană, colectare izvoare prin dren de captare denumit izvorul (izbucul) Feredeu – Huta, amplasat în zona izbucul Feredeu, amonte de comuna Finiş, judeţul Bihor.
(2). Întrebare : Există Studiu hidrogeologic preliminar pentru sursa de apă Finiş – Feredeu, jud. Bihor?
Răspuns : Nu există studiu hidrogeologic preliminar, există doar un document întocmit de ANAR – ABA Crişuri pentru debite – “Consideraţii hidrologice pentru izbucul Feredeu, Huta, comuna Finiş “.
Prin urmare, se dovedeşte că, la mai mult de doi ani de la sesizarea mea, nu a fost luată nici o măsură şi că ilegalităţile sesizate au fost şi sunt reale!
Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte staţia de epurare Beiuş, cu menţiunea că problemele generate de apartenenţa ÎNTREGII suprafeţe de teren necesare execuţiei staţiei de epurare (în lipsa expertizei pentru dezafectarea construcţiilor existente, a bugetului aferent respectivelor lucrări care nu pot fi diverse şi neprevăzute şi a avizelor şi autorizaţiilor necesare) pun în pericol eligibilitatea ÎNTREGULUI proiect deoarece îndeplinirea parametrilor NTPA 001 la evacuare pentru apele uzate ale Municipiului Beiuş este unul dintre OBIECTIVELE PROIECTULUI FINANŢAT!
Referitor la implementarea proiectului, conform contractului de finanţare, Compania de Apă Oradea în calitate de beneficiar (art.8) şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară APAREGIO în calitate de responsabil cu coordonarea implementării proiectului, care răspunde solidar, ca Autoritate Delegantă (art.5), prin reprezentanţii lor responsabili: IGNAT Georgică – manager de proiect, GAVRA Ovidiu Cornel – director general al Companiei de Apă Oradea, OROS Claudiu – preşedinte al Consiliului de Administraţie al Companiei de Apă Oradea şi BOLOJAN Ilie Gavril – preşedinte A.D.I. APAREGIO şi Preşedinte al Adunării Generale a Acţionarilor la Compania de Apă Oradea, sesizez următoarele:
(1) Au acceptat întârzieri în execuţie din partea constructorilor lucrărilor fără justificări temeinice.

(2) Au reeşalonat graficele de execuţie fără a respecta graficul de implementare a proiectului conform obligaţiilor contractuale, fără a aplica penalităţi de întârziere intermediare aşa cum decurg din contractele încheiate în concordanţă cu graficele de execuţie prezentate de ofertanţii câştigători la licitaţie.

(3) Cu bună ştiinţă nu au emis ordinul de începere a lucrărilor în termenul impus de clauzele generale FIDIC (parte integrantă a contractelor de lucrări conform D.A. şi Caietelor de sarcini) cu scopul final de a fi exoneraţi de răspundere pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale în ceea ce priveşte predarea amplasamentelor „libere de sarcini” şi aparţinând domeniului public şi/sau pentru a scuti antreprenorii de plata penalităţilor de întârziere.

(4) Au reziliat contractele de lucrări CL2, CL8, CL11 fără a solicita penalităţi de întârziere conform contractelor încheiate şi nici daune conform aceloraşi contracte (în ipoteza în care vina era a constructorilor), cu consecinţa nerealizării obiectivelor proiectului şi pericolul neeligibilităţii INTEGRALE a finanţării din fonduri de coeziune. În situaţia în care, rezilierea s-a făcut ca urmare a nerespectării obligaţiilor contractuale de către beneficiar (Compania de Apă Oradea) apare ca evident că sunt vinovaţi cei responsabili cu implementarea proiectului.
În această situaţie este posibil să fie CL2 – staţia de epurare Beiuş, antreprenor SELINA, unde beneficiarul nu a pus la dispoziţia constructorului terenul pentru realizarea obiectivului.
Din anexa 9 rezultă că, legal, beneficiarul deţinea mai puţin de jumătate din suprafaţa necesară, aceasta fiind ocupată de construcţii aferente vechii staţii de epurare existente, care nu sunt prevăzute a fi demolate. (nu există expertiză pentru demolare şi nu există sume alocate în proiect pentru lucrări de demolare-dezafectare a vechilor construcţii).
Cu toate acestea au fost eliberate toate avizele şi autorizaţiile necesare FĂRĂ a se prezenta dovada că suprafeţele menţionate în proiect fac parte din domeniul public şi că sunt libere de sarcini aşa cum prevede legea.

(5) Au prelungit termenele de execuţie pentru toate contractele (cu excepţia CL 12 şi CL 14) în lipsa unor justificări temeinice (aşa cum prevede contractul de finanţare) cu scopul de a-i scuti de penalităţi de întârziere pe constructori.

(6) Au iniţiat demersuri şi au promovat investiţii, solicitând avize şi autorizaţii pentru care nu deţineau documentele necesare eliberării acestora, obţinându-le totuşi, pentru ca ulterior, semnatarii acelor avize şi autorizaţii să fie răsplătiţi cu posturi la Compania de Apă Oradea (OROS Claudiu, ALEXAN Daniela).
Obs.: A fost eliberat avizul de mediu cu semnătura doamnei ALEXAN Daniela fără aviz de la Apele Române (cel puţin la data trimiterii documentelor la Comisia Europeană spre aprobare – unde se află un exemplar original) deşi în şedinţa de avizare de la Agenţia de Mediu a fost solicitat în mod expres.

(7) Consiliul de Administraţie împreună cu conducerea executivă a Companiei de Apă Oradea, cu intenţie, a dezinformat acţionarii Companiei de Apă, posibil şi Ministerul Fondurilor Europene, prin rapoartele de activitate anuale şi în special cel aferent anului 2014.
Din cuprinsul acestuia rezultă:
– Pag. 26 Compania a înaintat Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice precum şi Ministerului Fondurilor Europene PROPUNERI pentru alocarea economiilor, declarând că „achiziţionarea şi execuţia contractelor din economii se va face în cadrul perioadei de eligibilitate, adică până la 31.12.2015! Cu toate acestea, termenele de execuţie stabilite prin caietele de sarcini aferente CL1E-CL7E, fără excepţie depăşesc termenul de 31.12.2015, ele devenind astfel neeligibile.
În legătură cu rapoartele auditorului BDO Audit s.r.l. întocmite pentru anii 2011, 2012, 2013 şi 2014 sesizez următoarele:
– În anul 2010, Compania de Apă Oradea a emis o factură de penalităţi în valoare de 4.700.000 lei către firma PWT WASSER & ABWASSERTECHNIK, pentru ca în anul 2011 să o storneze ca urmare a unei „înţelegeri” cu firma constructoare.
– Compania de Apă Oradea a emis în anul 2011 o factură de penalităţi în valoare de 3.300.000 lei către firma KEVIEP DEBRECEN S.R.L. pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale (ulterior recepţiei lucrării – februarie 2009 cu menţiunea „fără obiecţiuni”).
– În anul 2012, Compania de Apă Oradea a înregistrat un provizion de 14.900.000 lei pentru litigiul pierdut de la Curtea de Arbitraj de la Paris (provizioane care, la data prezentei depăşesc suma de 28.000.000 lei).
Aceste practici au fost motivul care a stat la baza modificării rapoartelor de audit financiar în fiecare an, până în 2014.
La pagina 5 a raportului BDO pentru anul 2014, se menţionează că din anul 2008 Compania de Apă Oradea nu a mai făcut obiectul unui control de fond, atrăgând atenţia asupra taxelor şi impozitelor datorate ca urmare a posibilităţii ca „interpretările inspectorilor fiscali să fie diferite de cele ale conducerii Companiei”.
Cu ocazia auditului s-a mai constatat că lucrări de investiţii în valoare de 22.928.000 lei figurează ca „imobilizări corporale” fără a fi predate către Consiliul Local având drept consecinţă directă imposibilitatea, conform legii, de a factura serviciile prestate cu ajutorul acestora. Totuşi Compania de Apă facturează servicii de apă şi canalizare folosind aceste active.
Practicile contabile ale conducerii Companiei de Apă Oradea, descrise şi de firma de audit BDO, atrag după sine eludarea de la plata taxelor către bugetul de stat pentru impozitul pe profit.
În legătură cu contractul CL 14 – Staţia de epurare Oradea, coroborat cu cele menţionate în raportul auditorilor BDO, precizez următoarele:
– Odată cu emiterea facturii de penalităţi către firma KEVIEP cu care Compania de Apă Oradea se află în litigiu, era obligată să emită un certificat constatator din care să rezulte că firma KEVIEP nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi ca urmare, aceasta să nu mai poată participa la licitaţiile organizate de Compania de Apă (aşa cum prevede şi OG 34)
– Premeditat, responsabilii din cadrul Companiei de Apă au permis participarea la licitaţie a firmei KEVIEP, nu întâmplător în asociere cu s.c. RONO AQUA, prin întocmirea facturii de penalităţi către firma KEVIEP ulterior recepţiei contractului din programul ISPA.
De asemenea, mai sesizez că, pentru toţi beneficiarii lucrărilor realizate din fonduri de coeziune în baza contractului de finanţare nr. 121230/18.04.2011, Compania de Apă Oradea solicită o taxă în valoare de 200 lei pentru eliberare aviz de racordare/branşare la serviciul de apă/canal care cuprinde şi servicii de proiectare.
Menţionez că această taxă este ilegală atât timp cât, proiectul a fost întocmit, avizat şi ulterior aprobat, întrucât respectiva taxă cuprinde cheltuieli ale Companiei de Apă Oradea cu proiectarea, avizarea şi introducerea datelor în sistemul GIS. Prin facturarea către populaţie a unor servicii pe care Compania nu le prestează (ele fiind executate odată cu implementarea proiectului şi finanţate tot prin proiect), aceasta realizează venituri necuvenite imputabile celor vinovaţi.
Domnule ministru, vă rog să luaţi toate măsurile ce se impun pentru încetarea practicilor ilegale care au loc la Compania de Apă Oradea, să sancţionaţi persoanele care se fac vinovate de nereguli şi, dacă consideraţi şi dumneavoastră, la fel ca şi mine, că unele fapte sunt de natură penală, să sesizaţi instituţiile competente.