O nouă ediție a proiectului dedicat revitalizării portului tradițional din Bihor începe în 16 octombrie. În acest an, participanții vor reconstitui cămășile lungi și zadiile negre de lână purtate odinioară în satele de pe Valea Crișului Pietros.
Muzeul Țării Crișurilor din Oradea organizează, în perioada 16 octombrie 2026 – 24 iunie 2027, o nouă ediție a „Șezătorii de la muzeu”, proiect dedicat recuperării și promovării portului popular vechi din Țara Crișurilor. Întâlnirile vor avea loc lunar, la sediul muzeului de pe strada Armatei Române nr. 1/A, iar prima activitate este programată vineri, 16 octombrie, de la ora 17:00.
Ajuns la al cincilea an, proiectul își propune să readucă în atenție portul popular de la sfârșitul secolului al XIX-lea, una dintre cele mai vechi etape ale vestimentației tradiționale bihorene care poate fi reconstituită pe baza fotografiilor de epocă, a documentelor bibliografice și a pieselor păstrate în colecțiile muzeale.
Activitatea este organizată de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”.
Cămășile lungi și zadiile de lână, în centrul noii ediții
În acest an, participanții vor lucra la reconstituirea cămășilor lungi, purtate împreună cu zadii negre de lână, specifice unor sate din zona Gurani, Pietroasa și Chișcău, străbătute de cele două brațe ale Crișului Pietros.
Potrivit organizatorilor, această zonă a păstrat forme arhaice ale portului popular, iar informațiile despre croiurile și tehnicile de ornamentare folosite odinioară permit refacerea unor piese reprezentative pentru identitatea culturală a Bihorului.
Un reper important pentru ediția din acest an este descrierea portului femeiesc din Monografia almanah a Crișanei, județul Bihor, redactată de Aurel Tripon și publicată la Oradea, în 1936. Lucrarea oferă detalii despre cămășile lungi, mânecile bogat ornamentate, cusăturile tradiționale și zadiile realizate din cânepă sau lână.
Descrierea surprinde inclusiv diferențele dintre piesele purtate de fete, femeile măritate și cele în vârstă, atât în privința culorilor, cât și a bogăției ornamentelor. Zadiile de lână aveau, de regulă, fonduri negre sau albastre, completate de borduri și motive țesute în culori precum roșu, galben, verde și violet.
Pentru reconstituirea acestor piese vor fi folosite și zadiile de lână refăcute pe baza informațiilor bibliografice și documentate muzeal de Florina Berte și Gladiola Dogaru.
Un proiect dedicat salvării patrimoniului popular
Noua ediție aduce și un omagiu cercetătorilor și specialiștilor care au contribuit, de-a lungul timpului, la formarea și îngrijirea colecției de port popular a Secției de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor.
Prin activitatea lor, numeroase piese tradiționale au fost salvate și transformate în obiecte muzeale, care pot fi admirate astăzi în expoziția permanentă a instituției. Organizatorii evidențiază, de asemenea, contribuția colecționarului particular Aurel Flutur, datorită căruia au fost păstrate piese valoroase datate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
În primii patru ani ai proiectului, participanții au reconstituit modele de cămăși vechi din mai multe zone etnografice ale Țării Crișurilor. Au fost abordate spătoiul românesc cu croi carpatic, cămășile de pe Valea Crișului Repede, modelele de pe Valea Barcăului și piese specifice Văii Crișului Alb.
Au fost studiate și puse în practică diferite croiuri, materiale și tehnici de ornamentare, de la țesăturile realizate în gospodărie din cânepă și bumbac până la broderii, cusături cu fir tras și aplicații decorative.
Ediția din acest an continuă demersul de recuperare a patrimoniului vestimentar tradițional, concentrându-se asupra cămășilor și zadiilor din zona Crișului Pietros.
Participanții vor lucra împreună și vor descoperi tradițiile locale
Pe lângă reconstituirea pieselor de port popular, „Șezătoarea de la muzeu” urmărește să readucă în actualitate spiritul întâlnirilor de odinioară, în cadrul cărora oamenii lucrau împreună și transmiteau mai departe tehnici, povești și obiceiuri.
Participanții vor avea ocazia să se familiarizeze cu specificul portului vechi bihorean și cu datinile și obiceiurile zonei, contribuind la păstrarea și transmiterea acestui patrimoniu către generațiile viitoare.
Proiectul este coordonat de muzeograful dr. Simona Bala.
Taxa de participare este de 75 de lei pe an, iar materialele necesare lucrului vor fi asigurate de participanți.
Prima întâlnire va avea loc vineri, 16 octombrie 2026, de la ora 17:00, la Muzeul Țării Crișurilor, situat pe strada Armatei Române nr. 1/A, în Oradea.