Actualizat decembrie 3rd, 2024 1:31 PM
De parcă drama (căci, fără îndoială, e o dramă prin care trec cei doi soți) îndepărtării de propriii copii nu ar fi destul de mare, cuplul Bodnariu din Norvegia e lovit și de un imens val de ipocrizie din țara de origine a bărbatului. O pură și tradițională ipocrizie din România! Cu toată truda ca manifestațiile din 23 ianuarie să fie îmbrăcate doar în veșmintele grijii pentru familia tradițională și pentru reunirea copiilor cu părinții iubitori, lucrurile au degenerat. Iar acest lucru se poate observa cu ochiul liber, fără ca cineva să fie acuzat în mod real de răutate sau de dezinteres. Așa cum aș putea fi acuzat eu, de pildă.
Da, sunt tată. De ce nu tremur de indignare pentru că autortățile norvegiene au făcut un gest greu precum cel despre care se vorbește de 2 luni de zile? Pentru că, în opinia mea, vina (dacă există așa ceva) este cel puțin împărțită. Cu balanța care, în opinia mea, înclină spre Statul norvegian. Mă și „mir” că încă nu au fost decise sancțiuni internaționale la adresa nordicilor. Observăm dintr-o dată că acea țară nordică spre care mulți concetățeni de-ai noștri au fost în stare să pornească și pe jos, țara aceea arătată ca exemplu pentru majortatea domeniilor devine indezirabilă. Devine nefrecventabilă. Și totuși, încă nu am auzit despre reveniri masive în România asta atât de primitoare, de iubitoare cu copiii și de garantă a drepturilor constituționale ale celor mici.
Iertați-mă dacă par insensibil, dar cazurile Bodnariu & Co nu mă conving de erorile exclusive ale sistemului / legislației din Norvegia. Și asta chiar dacă aud că, chipurile, ar urma să fie revizuită legislația în domeniul protecției copilului în regatul asediat mediatic de toate religiile posibile și imposibile din România, dar și de parlamentari mioritici. Acei aleși care vin din țara în care copiii învață despre complotul care duce la uciderea ciobănașului, în care părinții sunt mințiți că învățământul obligatoriu e gratuit, în care unor copii li se bagă în cap că doar Ortodoxia este bună. Țara în care mult preocupatele culte și mult interesații demnitari ignoră cazuri de maltratare a copiilor, în care nu sunt soluții pentru oferirea de condiții decente de viață celor cu care destinul nu a fost foarte darnic. Foarte iubitoarea țară în care mai sunt frați care poartă cu schimbul haine și pantofi sau în care sunt familii în care se mânâncă tot cu schimbul pentru că părinții (oricât de mult s-ar chinui) nu reușesc să asigure nici măcar cele minime de-ale gurii. Aceste cazuri nu le vedem. Pentru aceste cazuri nu ies în stradă nici liderii penticostali, nici fruntașii baptiști și, desigur, nici preasfinții (sau preafericiții) ortodocșii!
Apreciez la modul sincer mobilizarea pentru protestul din Piața Unirii. Așa cum am scris și în articolul cu pricina, rămâne ca acele mii de orădeni să dovedească spirit civic și în privința altor subiecte și nu doar atunci când sunt mânați de liderii religioși. Cât despre familiile de români „abuzați” în Norvegia, e simplu: dacă le-a convenit atmosfera, salariul, sistemul de educație și de sănătate, nivelul de trai de acolo, trebuia să le fi convenit și legislația. Una care trebuie cunoscută și respectată ad literam, nu ca la noi, unde mai sunt portițe. Dacă acolo nu ai voie să-ți urechezi copilul sau să îl îndoctrinezi religios (și, scuzați-mă, dar dacă baptiștii și penticostalii nu îndoctrinează, atunci nimeni pe lumea asta!), ai grijă să respecți legea. Altfel riști să fii supus rigorilor adevărate ale durei legislații norvegiene. Sunt convins că lucrurile vor fi tranșate în Justiție. Dacă abuzurile chiar vor fi dovedite ca atare, familiile prejudiciate vor putea cere despăgubiri. Și, să nu uităm, există o alternativă pentru românii din Norvegia, care nu se împacă cu legislația de acolo: să revină în patria mamă!
PS 1: Să nu creadă cineva că acei copii luați de la părinții lor, în Norvegia, nu sunt bine îngrijiți sau că dorm în frig.
PS 2: Sugerez ca următorul miting de solidaritate să fie pentru cetățeanul român condamnat la moarte în Malaezia; cel prins cu droguri asupra lui. Sau el poate să moară pentru că Dumnezeu condamnă asemenea activități? Nu e tot o lege extrem de aspră pe care unu’ de-al nostru n-a respectat-o? Ipocrizie, te halesc!
Loading ...
Daca ai fi scris asta prin noiembrie anul trecut, te-as fi inteles, dar au trecut 3 luni si ar fi trebuit sa fii mai informat, ori asa esti un gazetar de 2 lei si 50 de bani din urmatoarele motive:
1. „dar cazurile Bodnariu & Co nu mă conving de erorile exclusive ale sistemului / legislației din Norvegia. Și asta chiar dacă aud că, chipurile, ar urma să fie revizuită legislația în domeniul protecției copilului în regatul asediat mediatic de toate religiile posibile și imposibile din România, dar și de parlamentari mioritici.”
Simplul fapt ca vor sa-si schimbe legislatia in urma unor proteste ar fi trebuit sa te faca sa investighezi: ce nu e bine? ce vor sa imbunatateasca? Tu insa habarnai dar te afli in treaba. Nu stiu ce vor sa schimbe dar un lucru e clar si banuiesc ca aici e buba. Dreptul superior al copilului e o prostie de care probabil si-au dat si ei seama. Adica daca un copil spune o traznaie e crezut in dauna parintilor si luat de asistentii sociali fara o sentinta judecatoreasca, doar pe cale administrativa. Iar parintii, daca se dovedeste ca a fost intr-adevar o prostie, nu-si pot recupera copilul tot pe cale administrativa ci doar prin tribunal care poate dura luni de zile, ani. Pai nu e asta o tampenie? Ba da!
2. „Și totuși, încă nu am auzit despre reveniri masive în România asta atât de primitoare, de iubitoare cu copiii și de garantă a drepturilor constituționale ale celor mici.”
Mai citeste si tu ca sunt destule cazuri. Au revenit nu numai din Norvegia, dar si din Danemarca, Suedia, etc. Eu cunosc 2 familii care muncesc o vreme in Norvegia care imi spuneau ca nu-si duc copiii acolo ca ii ia statul. Si nu doar romanii pleaca de acolo ci chiar bastinasii de frica mafiei. Odata ce te-au luat in vizor nu se lasa pana nu-ti iau copiii. E semn ca ar fi bine sa pleci. Si lumea pleaca.
3. „Iertați-mă dacă par insensibil, dar cazurile Bodnariu & Co nu mă conving de erorile exclusive ale sistemului / legislației din Norvegia. ”
Eu nu te iert ca esti …………. . Legea lor spune ca doar in cazurile grave asistentii au voie sa ia copiii. In cazul „unei palme la fund”, care nu lasa urme, ca despre asta a fost vorba, asistentii sociali indruma, invata, urmareste familia si doar daca familia nu coopereaza si situatia se agraveaza copiii sunt luati. Si ma intreb ce fel de tara e aia in care se incepe procedura de adoptie pana nici macar nu a inceput procesul? Stie cumva Barnevernet ca va castiga procesul? In plus exista pe masa Comisiei Europene o scrisoare deschisa depusa de Organizatia pt. drepturile omului din tarile nordice, semnata de zeci de profesori universitari de psihologie, sociologie, avocati, medici, asistenti sociali care aduc acuzatii grave sistemului de asistenta sociala din aceste tari. Pe langa acuzatiile de abuz, mai sunt acuzati de transformarea rapirilor de copii intr-o afacere. Si nu e greu de ghicit de ce, din moment ce o familie adoptiva primeste 50.000 euro/an pt. fiecare copil „salvat” plus vacante platite, ajutor pt ridicarea locuintei proprii si alte facilitati.
4. Cât despre familiile de români „abuzați” în Norvegia, e simplu: dacă le-a convenit atmosfera, salariul, sistemul de educație și de sănătate, nivelul de trai de acolo, trebuia să le fi convenit și legislația.
Nu cred ca cineva care prinde un contract de munca in Norvegia si pleaca, cunoaste legislatia lor. Cunoaste eventual minimul necesar, stie probabil ca acolo nu ai voie sa-ti bati copilul, nu ai voie sa tipi la el si cei mai avansati poate stiu ca exista un sistem de monitorizare a celor mici de care e bine sa tii cont. Dar nu cred ca stia cineva (acuma se stie) ca vorba copilului tau e mai importanta decat a ta si pt. o vorba neverificata ti-l salta si nu-l mai vezi decat dupa judecata, chiar daca ulterior se dovedeste ca a mintit copilul. Si nu cred ca stia cineva ca daca mergi cu el la un consult medical si are o vanataie pe el de la joaca, ti-l salta si nu-l mai vezi. Deci nu cred ca stia cineva, ca acolo copiii nu au voie sa se joace, nu au voie sa faca sporturi, etc, ci trebuie sa-l tii in casa pe post de bibelou nu cumva sa-i apara vreo julitura ca gata – esti luat in vizor de mafia asistentilor sociali. Si aceasta mafie are putere atat de mare incat pot sa scrie orice in rapoartele lor ca pe tine ca parinte nu te crede nimeni. Inca ceva ce mi se pare incredibil: acolo copiii nu sunt ai tai, sunt ai statului. Si statul ti-i da in grija si te monitorizeaza, iar daca statului nu-i convine de tine, ti-i ia.
5. „Dacă acolo nu ai voie să-ți urechezi copilul sau să îl îndoctrinezi religios (și, scuzați-mă, dar dacă baptiștii și penticostalii nu îndoctrinează, atunci nimeni pe lumea asta!), ai grijă să respecți legea. Altfel riști să fii supus rigorilor adevărate ale durei legislații norvegiene. ”
Si de cand intr-un stat democratic care respecta drepturile omului indoctrinarea copilului e ilegala? Hai, intelegeam in comunism, dar intr-o tara care se pretinde civilizata? Dupa cum spunea si senatorul Ardelean (membrul comisiei ce a plecat la Oslo) a spus: asta e suspiciune de abuz deosebit de grav de nerespectare a drepturilor omului, caz fara precedent intr-un stat democratic, iar problema asta se va discuta in Parlamentul European.
i-auzi ma, cica la baptisti si la penticostali e cea mai mare indoctrinare – adica fix la cultele ce nu cred ca increstinezi copilul prin botez la nastere, ci il lasa sa creasca pana are constiinta de sine si apoi e alegerea lui personala daca vrea sa se boteze sau nu.