Actualizat aprilie 4th, 2025 11:13 PM
De Ziua Diasporei, primarul Ilie Bolojan a anunțat demararea unui program prin care administrația locală va încerca să inventarieze orădenii care au părăsit țara în ultimul sfert de veac, să îi contacteze pe cei pe care poate și să încerce să-i readucă în România. Mai întâi pentru o simplă vizită prin care cei stabiliți în străinătate vor putea vedea cum anume s-a schimbat orașul lor de origine, după care, grație unor contacte care ar urma să fie permanente, acelor oameni le vor fi prezentate oportunități de afaceri și / sau de repatriere în vederea continuării vieții lor tot în Oradea, locul din care au decis să plece. Majoritatea lor nu din spirit de aventură, ci, precum mai toți românii care au luat calea „exilului”, pentru a duce o viață mai bună.
Sala mare a Primăriei a găzduit evenimentul la care au luat parte o serie de oameni care au gustat din „ciorba” statutului de membru al diasporei; unii au venit tocmai pentru această acțiune de miercuri, alții s-au repatriat deja de ceva vreme. De asemenea, la eveniment a fost prezentă Hildegard Brandl, arhitect, crescută și educată în Germania, dar întoarsă în țara de origine. Aceasta a reprezentat entitatea Repatriot, care militează pentru repatriere prin antreprenoriat. Brandl a subliniat că România oferă o sumedenie de oportunități, fiind un fel de „wild west” pentru cei care vor să pornească un business, în condițiile în care „piețele vestice sunt deja foarte nișate”.
Partea cea mai spumoasă și mai interesantă a întâlnirii a constituit-o, așa cum era de așteptat, prezentarea făcută de consultantul în afaceri Dacian Palladi. Acesta a avut o bogată alocuțiune în care a pornit de la prezentarea situației globale a populației, densității populației, numărului de nașteri și a speranței de viață. Palladi a adus cu el cifre elocvente: Pământul a ajuns să aibă un miliard de locuitori în anul 1804, iar peste numai 170 de ani, în 1974, Terra era deja locuită de 4 miliarde de oameni. Conform estimărilor, în acest ritm, în 2024 vom fi 8 miliarde de persoane pe această planetă.
În ceea ce privește România, după populație, cu cei aproximativ 19,4 milioane de oameni, țara noastră ocupă locul 59 în lume. „Suntem mai puțini decât populația capitalei Egiptului, Cairo”, a punctat consultantul, menționând că la fiecare 5 minute și jumătate, un român pleacă să lucreze în străinătate. Detaliu important în contextul temei principale a prezentării. Lucrând „afară”, un român câștigă în medie 19.200 de euro/an, în timp ce în țară câștigul mediu anual este de 3.600 de euro. Iată de ce au ales și bihorenii, în număr de aproape 14.000, să părăsească România în ultimii 25 de ani. Așa spun statisticile invocate de Dacian Palladi. Cele mai căutate țări adoptive pentru români (inclusiv pentru bihoreni și orădeni) sunt Italia, Spania, Ungaria, Franța, Marea Britanie, Germania, Statele Unite ale Americii și Belgia. Consultantul spune că în condițiile câștigului mediu de mai sus, cei 13.990 de bihoreni plecați din țară pot economisi cam 71,6 milioane de euro pe an, ei trimițând în România minimum 17,9 milioane de euro anual.
Restrângând cercul la cei 8.673 de orădeni care au ales să muncească și să trăiască în altă țară, economiile anuale ale acestora s-ar ridica la vreo 44 de milioane de euro, din care 11 milioane de euro ar fi suma totală trimisă în țară de către aceștia. Iar aceste sume sau o parte din aceste sume nu ne-ar strica în economia locală, consideră Dacian Palladi. Desigur, acesta consideră că și mâna de lucru de care acum nu dispun Bihorul și Oradea ar fi de folos. Și asta pentru că, în acest moment, ar fi căutate vreo 1.000 de persoane cu diverse calificări pentru a ocupa locuri de muncă disponibile chiar și în parcurile industriale din municipiul reședință de județ. Cu toate aspectele pozitive ale modului în care Oradea s-a mișcat în ultimii ani, Palladi a tras o concluzie pe care și mulți cetățeni ai urbei o trag ori de câte ori au de plătit facturi sau când fac cumpărături: „În Oradea e bine să trăiești dacă ai bani!”. Pentru că dintr-un salariu mediu de 1.500 de lei lună nu se poate trăi.
Aici ar intra în schemă acei membri ai diasporei care s-ar întoarce, eventual pentru a porni o afacere. Dar nu numai, căci prin unele investiții în imobile, în timp, lucrurile s-ar putea schimba în și mai bine. Altfel spus, după cum a precizat și primarul Bolojan, orădenilor plecați în alte țări li s-ar putea deschide apetitul pentru a reveni. Eventual în doi timpi: la început prin cumpărarea unei/unor proprietăți imobiliare în care să își investească banii economisiți, după care prin mutarea aici pentru restul vieții (în cazul persoanelor trecute de o anumită vârstă).
Pentru a porni o asemenea acțiune cu perspectivă de repatriere pentru mai mulți oameni, Municipalitatea vrea să ia în serios legătura cu orădenii plecați. De exemplu, se are în vedere organizarea de diverse evenimente dedicate acestor persoane, eventual în perioada de concedii de vară (iulie/august), atunci când cei născuți în Oradea ar putea veni să viziteze, să „scaneze” posibilități de a investi, de a locui etc. Totodată, Ilie Bolojan crede că ar fi o idee bună contactarea orădenilor care au devenit oameni de succes în țările în care s-au stabilit, fiind posibil ca acestora să le fie prezentate oportunități de afaceri și în Bihor/România. „Ar fi un beneficiu și pentru oraș/comunitate, dar este și o obligație a noastră, ca administrație locală”, a declarat primarul de Oradea, care le-a cerut celor prezenți la întrevederea de azi să devină parteneri ai administrației locale în buna desfășurare a programului de repatriere.
Loading ...
