Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
Un economist din secolul al XVII -lea, Jean Baptist Colbert, reprezentant al mercantilismului in economie si consilier al regelui Ludovic al XIV-lea spunea ca a taxa este similar cu “a prinde gâsca si a încerca sa obții cea mai mare cantitate de pene cu cel mai mic zgomot”. Cine a stiut sa respecte acest principiu de-a lungul istoriei a reușit sa aibă resurse corespunzătoare la buget si sa asigure in același timp confortul financiar minim pentru contribuabili. Astăzi , in Europa, exista tari in care fiscalitatea este foarte ridicată, dar suportabila totuși, precum si tari in care rata fiscalității este mai mică (28-30%) dar greu suportabila. In România, in prezent, o rata medie a fiscalității de aproximativ 30%, mai mică decât in tari precum Suedia, Austria, Luxemburg, este adesea percepută ca fiind una ridicată si mai ales greu de suportat. “Strigatul gâstii” reflecta un anumit disconfort fiscal. După cum se știe aceasta diferența de perceptie se explica prin nivelul veniturilor rămase la contribuabili după ce-si acoperă cheltuielile de trai sau de funcționare.
Este inițiativa de a introduce impozitul pe cifra de afaceri in locul impozitului pe profit una care sa domolească strigatul cu pricina?
In mod logic ea ar putea fi. In general impozitele si taxele reprezintă pârghii in mâna statului pentru stimularea creșterii economice si a bunăstării contribuabililor. Aici intervine însă orientarea politica. Ea se desfășoară pe o paleta larga de la orientarea de a așeza impozite mari si utilizarea lor pentru satisfacerea intereselor unui grup restrâns sau pentru a stimula nemunca pana la aceea de a percepe impozite mici si renunțarea la multe dintre atribuțiile cu caracter social ale statului. Nu vom aborda acest subiect acum. Sa vedem ce se poate realiza prin introducerea impozitului pe cifra de afaceri in locul celui asupra profitului. (Nota: in esența, cifra de afaceri este egala cu totalul încasărilor iar profitul reprezintă diferența dintre totalul încasărilor si cheltuielile care au legătura cu obiectul de activitate din care se realizează încasările si care din punct de vedere fiscal sunt eligibile).
Inițiativa de a extinde sfera de aplicare a impozitului pe cifra de afaceri sau “pe venit” este cuprinsă in Programul actualului Guvern. In acest document nu apar alte precizări in afara faptului ca impozitul pe venit ar putea inlocui actualul impozit pe profit si ca s-ar avea in vedere cote ale acestuia de 1, 2 si 3 la suta. In principiu acesta este un lucru bun deși mulți s-au grăbit sa -l critice si sa pună in evidentă efectele eventualei aplicări greșite a lui. Poate – i explicabil in lipsa unor informații suficiente.
In ce ma privește, eu cred ca introducerea acestuia in Programul de guvernare s-a făcut pe baza unor analize profesionale si s-au luat in considerare efectele pozitive ale aplicării lui. In fapt chiar dacă, așa cum spun unii, nu s-a vorbit despre impozitul pe venit înainte de alegeri, nu acest lucru este important. Ce contează foarte mult este ca statul sa găsească cele mai potrivite pârghii pentru a realiza obiectivul de creștere economică in ritm de 5-6 % anual pana in 2020 si pe aceasta baza creșterea veniturilor si bunăstării populației.
In principiu impozitul pe venit /cifra de afaceri poate avea următoarele obiective care, dacă impozitul e aplicat corect, pot fi de natura sa:
– stimuleze dezvoltarea economică in mod special a anumitor ramuri/ sectoare de activitate. Acesta este principalul obiectiv si, de fapt direcția obligatorie înspre care trebuie îndreptată aplicarea lui. Se spune, pe buna dreptate, ca o parte dintre contribuabili vor plăti mai mult la stat după introducerea acestui impozit in locul impozitului pe profit. In principiu o plata mai mare către stat nu e de natura sa stimuleze desfășurarea activităților economice in cauza. In opinia mea, acest lucru trebuie sa fie evitat si cred ca va fi. Soluția consta in efectuarea unor analize profunde a modului in care statul dorește si poate sa stimuleze dezvoltarea unor activități, ramuri sau sectoare de activitate. Suma de plata către stat in cazul aplicării cotei de 16% asupra profitului nu ar trebui sa fie depașită de aceea rezultata din aplicarea cotelor de 1, 2,sau 3% asupra cifrei de afaceri. Desigur nici o diferența prea mare in acest sens nu ar fi favorabilă bugetului. Un exemplu ar putea fi edificator: in domeniul serviciilor exista firme care astăzi realizează rentabilități de 15-40% sau chiar mai mult. O firma cu 1 milion de lei cifra de afaceri la o rentabilitate de 15% plătește impozit pe profit de 24 de mii de lei. Trecerea la impozitul pe cifra de afaceri ar presupune plata unui impozit de 10 mii, in cazul cotei de 1%, de 20 de mii in cazul cotei de 2% sau de 30 de mii dacă se aplica o cota de 3%. Ce ar trebui sa facă statul in acest caz? Sa aplice pentru contribuabilii din acest domeniu, dat fiind ca-si dorește sa stimuleze dezvoltarea serviciilor de acest fel, o cota de cel mult 2%. Trebuie luat in considerare ca statul nu va pierde nici măcar pe termen scurt (serviciile sunt foarte flexibile), pentru motivul ca întreprinzătorii in cauza vor utiliza, in marea lor majoritate, suma plătită in minus la stat pentru dezvoltarea activității. Analiza ar trebui minuțios realizată pe fiecare activitate luând in considerare rentabilitatea medie a entităților, obținerea unei diferențe minime in minus pentru a fi plătită la stat, precum si o strategie bine definita de stimulare economică si pe aceasta baza desigur certitudinea faptului ca resursele dislocate la un moment dat se vor reîntoarce in scurt timp la buget. Exista domenii de activitate in care investiția are un factor de multiplicare ridicat si de aceea aplicarea impozitului pe cifra de afaceri ar trebui sa înceapă cu acestea. Impozitul pe cifra de afaceri nu ar trebui sa se aplice in acele domenii sau categorii de activități care, pe de-o parte vor trebui sa plătească substanțial mai mult si acelora la care diferența in minus ar fi prea mare. Trebuie evitata neaparat situația de descurajare a dezvoltării activităților, precum si aceea de dezechilibru, fie si temporar, in încasarea veniturilor bugetare
– al doilea obiectiv al introducerii impozitului pe cifra de afaceri este reducerea evaziunii fiscale. Se vorbește, si acest lucru este o realitate, despre faptul ca sunt contribuabili care, spre deosebire de unii asemănători lor din același domeniu, raporteaza profit semnificativ mai mic sau chiar pierderi. Pentru a evita plata impozitului pe profit reduc artificial veniturile sau încarcă, in multe situații nelegal, costurile cu elemente de cheltuiala care nu au legătura cu obiectul de activitate. Din acest punct de vedere exista exemple relevante in domeniul serviciilor financiare, in domeniul agriculturii, al comerțului si in alte domenii. Statul nu reușește sa fie suficient de performant in colectarea impozitului pe profit utilizând pârghia controlului financiar. Este nevoie aici, in mod obiectiv, de o alta gândire in ce privește asezarea si colectarea impozitului si respectiv reducerea evaziunii fiscale. Impozitul pe cifra de afaceri ar rezolva intr-o anumită măsura problema, cu condiția sa nu meargă dincolo de limita suportabilității descurajând desfășurarea activităților in cauza. Statul nu-si dorește închiderea de firme sau exodul de capital străin si de aceea o cota rezonabila de impozit pe venit, de exemplu 1% sau chiar 0,5%, cel puțin intr-o prima etapa, in funcție si de alte criterii, ar putea fi o soluție. Sunt convins ca acei contribuabili care au evitat, in acest fel, plata impozitului pe profit vor fi, in majoritatea lor, buni platnici in cazul unui impozit pe venit rezonabil. In multe situații nivelul fiscalității ii determina sa facă evaziune fiscală.
– a treia varianta, care ar putea constitui un obiectiv al impozitului pe cifra de afaceri, este intenția de a creste veniturile la buget pe baza unor cote de impozit care sa ducă la sume mai mari de plata in ce-i privește pe contribuabili. In opinia noastră acest obiectiv este irealizabil sau cel mult pot fi obținute doar rezultate parțiale. Impozitul prin natura lui are caracteristica unei pârghii de natura obiectiva si din aceasta perspectiva el poate stimula sau descuraja desfășurarea activităților economice si chiar plata însăși a lui.
Credem ca dacă impozitul pe venit este gândit in sensul celor de mai sus el poate stimula creșterea economică alături de celelalte măsuri de relaxare fiscală, cum sunt reducerea TVA, eliminarea impozitului pe dividende, reducerea la 35% fata de 39% a fiscalității pe munca si altele. De altfel impozitul pe cifra de afaceri nu este o noutate in România si el se aplica sub diferite forme si in alte state. Exista suficiente exemple pozitive care pot fi preluate pentru a nu face greșeli.
Prof. univ. dr. Ioan Gh. Ţară
Loading ...
