Actualizat noiembrie 20th, 2024 11:58 PM
Acum aproape 7 ani, reamenajarea peisagistică a unui singur scuar din Piața Unirii, soldată cu tăierea unor tuya, a generat eticheta de „măcel” și a scos la protest ecologiști și partide politice adversare ale PDL. Proiectul de aproape 180.000 de euro a fost girat de primarul interimar de atunci, Mihai Groza, cu consistenta implicare a fostului șef de la Dezvoltare, Marcel Boloș (care urma să devină consilier local portocaliu). Cum ostilitățile au avut loc fix în luna de campanie electorală, lucrurile nu au fost ignorate nici de contracandidatul cel mai important al lui Groza, viitorul edil Ilie Bolojan. Iată ce publica acesta pe blogul personal: „Primăria Oradea a sărbătorit ziua de 1 Mai prin muncă: angajaţii ei au ieşit la arat, tăind arborii din Piaţa Unirii. În locul lor, urmează să se planteze flori. Trecând azi prin centru, am văzut că în părculeţul din faţa Bisericii cu Lună era… lună şi bec: terenul era curăţat deja de arbori şi o parte din borduri fuseseră distruse de utilajele care au lucrat în zonă…Atunci când aduci modificări importante în zonele centrale ale oraşului, atunci când decizi să tai arbori şi să plantezi flori, nu este normal să-i întrebi şi pe orădeni cum văd ei lucrurile? Nu este normal să faci o dezbatere publică unde cei interesaţi să-şi poată spune părerea? O administraţie care ia decizii în interesul oamenilor face dezbateri publice pentru a stabili strategii, îşi fixează priorităţi, foloseşte cu discernământ banul public şi în general face lucrurile aşa cum se cuvine. A făcut această administraţie ceva din toate acestea? Eu zic că nu. E o administraţie care pare că şi-a pierdut busola, o administraţie păguboasă…”. Poze de „epocă” și text integral – AICI.
Ce s-a schimbat de atunci? Păi, i se dă un nou înțeles cantitativ cuvântului „măcel”. În urmă cu o săptămână au început lucrările de reamenajare totală a Pieței Unirii. Nu un scuar, ci toate vor fi distruse. Nu câțiva arbori, ci toți arborii vor fi măcelăriți. Cele două statui pleacă. Și vechile borduri ale scuarurilor, pe care, copil fiind, îmi exersam echilibrul, au dispărut deja și ele. Toate. Acum se cheamă că implementăm un proiect pe bani europeni. Și a fost dezbatere publică. A fost proiect câștigător votat de aleși. Doar că apoi s-a revenit, pe șest, asupra subiectului și un alt proiect urma să fie implementat. Cel cu obeliscul-ceas care a provocat revoltă. Deși nu în urma unei noi dezbateri publice regulamentare, Primăria s-a văzut nevoită retușeze noul proiect, iar restul e deja istorie. Se reface Piața Unirii. Va fi „lună și bec”, vorba candidatului Bolojan din 2008. Dar va fi pe bani europeni, ceea ce pare principalul (sau singurul?) argument al Municipalității atunci când se bagă în proiecte scumpe și cu termene de finalizare strânse.
Nu am prins debutul lucrărilor, fiind plecat din țară timp de două săptămâni. M-am plimbat ieri prin zona de șantier. Cu siguranță va arăta bine la finalizare, însă, în mod cert, Oradea își va fi pierdut ceva prin reamenajarea aflată în curs. Ceva ce va fi regretat de mai multe generații de orădeni. O atmosferă anume pe care numai cei cu adevărat „băștinași” (și neimplicați politic) o pot înțelege și simți. Dincolo de eventuale regrete pe care le am ca orădean în ceea ce privește modificarea aspectului zonei centrale, mă întreb unde a dispărut spiritul din mai 2008 al unora? Al multor așa ziși ecologiști și cetățeni preocupați de Piața Unirii? Țineți minte „marșul tăcerii”, când au fost aprinse lumânări în memoria arborilor „măcelăriți” de „răul” Groza? Mai țineți minte răcnetele apărătorilor copacilor, care mai că nu-și tăiau venele spunând că arborii nu erau uscați și nici bătrâni? În 2015 nimeni nu-și mai taie venele. Poate că lumea s-a convins că degeaba protestează. Și că degeaba își spune părerea la dezbaterile publice. Nici politic nu se prea mai duc lupte (constructive). Acum, „răul” Groza din 2008 e coleg de partid cu „bunul” Bolojan din 2008.
Vorba lui Dylan: The Times They Are A-changin’…
Loading ...
