Actualizat noiembrie 20th, 2024 11:58 PM
iun. 20, 2015 Andrei Şandor Editorial 0 7130 vizualizari
Cam asta era atmosfera (cea din titlu) propagată pe internet în ziua celui de-al doilea referendum și în zilele de după. De fapt, nu toată ziua de 14 iunie, ci numai după ora 23, după închiderea urnelor, atunci când au început să apară informații cum că e posibil ca nici acest al doilea referendum să nu fie valid din cauza absenteismului masiv. Și nu a fost validat.
De remarcat, totuși, că cele 3 săptămâni de campanie agresivă și-au arătat forța de mobilizare. Față de sub 20%, cât s-a înregistrat în urma scrutinului din 10 iune, promotorii unirii Oradiei cu Sânmartinul au reușit să mai scoată din case încă vreo 9% dintre alegători. Nu a fost de ajuns. S-a calculat că pentru atingerea pragului minim obligatoriu ar mai fi fost nevoie de 3.300 și ceva de voturi. Indiferent dacă toți aceștia ar fi votat „Nu” sau ar fi pus ștampila pe ambele variante de răspuns. Că doar cvorumul a interesat.
Dacă cei 3.300 și ceva ar fi validat prin prezență referendumul din 14 iunie, atmosfera ar fi fost feerică. Nu am mai fi avut poate deloc jigniri și etichetări limitrofe cu insuportabilul, manifestări de ură și de desconsiderare la adresa „dezinteresaților”, „proștilor” și „pomanagiilor” de orădeni care nu ies la vot decât „dacă li se dă ceva”. Adică s-ar fi evitat varianta nouă a fazei „puturoșilor” de după 10 mai.
Nu datorez explicații nimănui, dar, pentru ca să nu fie discuții, fac public că am fost la vot la ambele tururi. Așa că nu cred că mi se poate reproșa că critic ceva chibițând de pe tușă. Încerc să fac un exercițiu de imaginație: cum s-ar fi comportat acești călăi virtuali din spațiul virtual dacă prezența ar fi fost de vreo 75%, 45% dintre voturi fiind „Nu”. E ușor să zici acum că în acea situație ar fi fost o respingere justă, prin vot exprimat, a unirii. Oare primarul Bolojan s-ar gândi la reluarea (și a 3-a oară!) a scrutinului pentru fuziune și în acea situație? După cum îl știm, nu e exclus. Pentru că e genul de om care nu prea acceptă să-i spui „Nu!”, indiferent de metoda de exprimare.
Oricât de enervant voi fi pentru unii, cred că opțiunea majorității cetățenilor cu drept de vot din Municipiul Oradea a fost să respingă propunerea de fuziune. Cei aproape 53.400 de oameni care s-au prezentat la urne sunt, eventual, majoritatea votanților obișnuiți. Se invocă faptul că, în mod normal, cam 95.000 de orădeni se duc să-și exercite dreptul constituțional la alegeri de tip local și parlamentar. Și Ilie Bolojan a fost ales, în 2008, de 50,3% dintre cetățenii care s-au prezentat la urne și nu de 50,3% din totalul locuitorilor cu drept de vot. Idem în 2012 când, susținut și de PSD, primarul a fost reales cu ceva peste 66% dintre cei care au mers la secțiile de votare. Dar orădeni cu drept de vot avem mult peste 100.000, oricine orice ar zice. Chiar și calculându-i pe cei care nu și-au rezolvat problemele birocratice legate adresele din buletin. În aceste condiții, câțiva zeci de mii de cetățeni sunt considerați niște indezirabili și nemernici din oficiu? Sau unguri și pesediști manipulați etnic și politic? Eu nu cred asta.
Observ – cu detașare, dar și cu o oarecare îngrijorare – că proiectul de fuziune a generat niște sentimente în rândul armatei virtuale care ar duce la înființarea de plutoane de execuție mobile. Unii par dispuși să îmbrace uniforma referendumistului și să oprească aleatoriu oameni pe stradă. Dacă e orădean și nu are autocolantul cu votul din 14 iunie e demn de a fi împușcat pe loc.
Îmi pare nespus de rău că ajungem în 2015 să ne confruntăm cu așa ceva. Regret, de asemenea, că simțul civic, după 25 de ani de la Revoluție, se mai lasă rugat să apară. Dar nu pot să nu mă gândesc și la un alt aspect. L-am scris și pe Facebook într-un schimb amical de replici cu un fost coleg de radio. Și cred la modul sincer ceea ce spun: orădenii ar fi ieșit mult mai mulți la vot și acum, mai ales dacă primarul lor le-a cerut girul pentru un proiect atât de important), dacă, în timp, li s-ar fi dovedit că li se cere părerea și în alte chestiuni, iar părerile sunt băgate cu adevărat în seamă. Ceea ce în Oradea nu prea s-a întâmplat.
Dar se pot trage învățăminte din orice pățanie!
mai 19, 2016 0
mai 17, 2016 1
mai 16, 2016 0
mai 10, 2016 0
iul. 21, 2018 0
iun. 25, 2018 0
iun. 21, 2018 0
iun. 04, 2018 0