Dumitru Prunariu, întâlnire cu elevii și studenții din Oradea. Ce le-a povestit singurul român care a ajuns în spațiul cosmic

Singurul român care a zburat în spațiul cosmic, Dumitru Prunariu, s-a întâlnit luni, 16 noiembrie, cu elevi și studenți din Oradea, în cadrul unui eveniment organizat de Universitatea din Oradea. Cosmonautul le-a povestit cum a ajuns să-și îndeplinească visul de a zbura în spațiu, ce a însemnat experiența celor șapte zile petrecute în cosmos și care sunt perspectivele explorării altor planete.

Aula Magna a Universității din Oradea s-a dovedit neîncăpătoare pentru cei veniți să-l întâlnească pe Dumitru Prunariu. Oaspetele a fost primit cu aplauze și urale de elevii și studenții prezenți la prima manifestare din cadrul proiectului „Un vis, un zbor, o pagină de istorie”, derulat de universitate în parteneriat cu Școala Gimnazială „Oltea Doamna” și Asociația „Țara Crișurilor”.

În deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. habil. Aurel Căuș, președintele Senatului Universității din Oradea, le-a vorbit tinerilor despre importanța educației și despre șansa de a afla direct povestea unui om care a transformat un vis în realitate.

„Cred că toți am avut, la un moment dat, visul de a zbura. Astăzi veți asculta o poveste minunată despre ceea ce înseamnă să poți să zbori”, le-a transmis acesta elevilor și studenților, încurajându-i să acorde atenție învățării.

La rândul său, prof. Florina Muscă, directorul Școlii Gimnaziale „Oltea Doamna”, a subliniat că performanța se construiește prin perseverență și pasiune. „Orice vis poate fi împlinit prin muncă”, a spus aceasta, înainte de a-l prezenta pe invitatul special.

Oradea, legături cu aviația și explorarea spațiului

În debutul prezentării, Dumitru Prunariu a vorbit despre legăturile orașului Oradea cu domeniul zborului și cu astronomia, amintind Meridianul Zero, Tabula Varadiensis, cluburile de aeronautică și astronautică, dar și povestea unui orădean care și-a dorit să-i urmeze drumul.

Este vorba despre Cristian Lazăr, care i-a scris în urmă cu mai mulți ani că visează să devină cosmonaut și care este astăzi inginer aerospațial la Airbus.

Cosmonautul a remarcat și potențialul Universității din Oradea în domenii precum robotica și mecatronica, ale căror aplicații sunt importante inclusiv în industria spațială.

„Universitatea din Oradea are o mare legătură cu viitorul. Robotica și mecatronica, științe care se învață aici, sunt foarte aplicate în domeniul spațial”, a afirmat Dumitru Prunariu, exprimându-și speranța că specialiștii universității vor putea participa, în viitor, la cercetări aerospațiale.

Opt ore pe zi de pregătire pentru zborul în cosmos

Unul dintre cele mai interesante momente ale întâlnirii a fost povestea pregătirii care a precedat misiunea spațială din 1981. Dumitru Prunariu le-a explicat tinerilor cât de riguroasă a fost selecția și câtă muncă a fost necesară pentru a ajunge în spațiu.

Examenele erau dificile, comisiile erau formate din specialiști, iar pregătirea presupunea simularea tuturor etapelor zborului cosmic timp de opt ore pe zi.

„Am învățat mult. Examenele erau foarte serioase, cu comisii întregi de specialiști. Opt ore pe zi simulam toate fazele zborului cosmic. Am luat note maxime la toate examenele și atunci am știut că nimic nu mă poate opri să-mi îndeplinesc visul de a zbura în spațiu”, a povestit cosmonautul.

Acesta a explicat și rolul științific al misiunii sale, precizând că a participat la numeroase teste și examinări medicale, ale căror rezultate erau transmise pe Pământ pentru a contribui la cercetările privind zborurile spațiale.

Prunariu a împărtășit și detalii mai puțin cunoscute despre viața la bordul stației spațiale sovietice: cum mâncau cosmonauții, cum dormeau, cum își organizau programul de lucru și cum foloseau inclusiv un aspirator pentru a se deplasa prin interiorul modulului spațial.

Luna și Marte, următoarele mari provocări ale omenirii

Discuția a ajuns și la viitorul explorării spațiului. Dumitru Prunariu le-a vorbit celor prezenți despre activitatea Agenției Spațiale Române și despre contribuția cercetătorilor și companiilor din România la dezvoltarea de sateliți, componente și programe software pentru industria aerospațială.

În opinia sa, explorarea cosmică va continua să se dezvolte, iar Luna ar putea deveni un punct important pentru viitoarele misiuni spațiale.

„Luna va deveni un fel de stație orbitală circumterestră”, a afirmat cosmonautul, vorbind și despre perspectivele unor viitoare misiuni către Marte.

„Zborul spre alte planete este cea mai mare provocare pentru specia umană”, a mai spus acesta, amintind că spațiul cosmic oferă oportunități importante de cercetare, descoperire și identificare a unor noi resurse.

Copilăria unui viitor cosmonaut: primul avion, construit din șipci

Elevii și studenții au avut ocazia să-i adreseze întrebări invitatului, fiind interesați atât de experiența revenirii pe Pământ, cât și de felul în care viața i s-a schimbat după ce a devenit primul și singurul român care a călătorit în cosmos.

Un moment aparte a fost cel în care Dumitru Prunariu a vorbit despre copilăria sa. A povestit că era un copil curios, atras de domeniul tehnic, și că și-a construit primul avion din câteva șipci, în casa bunicilor.

Cosmonautul le-a împărtășit tinerilor și amintirea imaginii Pământului văzut din spațiu, descriind impresia pe care i-au lăsat-o munții, care păreau că străpung cerul.

Evenimentul a continuat cu demonstrații și experiențe practice prezentate de elevii Școlii Gimnaziale „Oltea Doamna”, coordonați de actorul orădean Ștefan Borda, cunoscut drept „Profesorul trăsnit”. Programul a inclus și un moment muzical susținut de un cvartet al Liceului de Arte Oradea, prestația fiind apreciată de invitat.

La final, Dumitru Prunariu a primit două portrete realizate de tineri graficieni de la Liceul de Arte, o diplomă și o plachetă omagială. Cosmonautul a acordat numeroase autografe și s-a fotografiat cu participanții.

Întâlnirea de la Universitatea din Oradea a avut loc în cadrul proiectului „Un vis, un zbor, o pagină de istorie”, o inițiativă dedicată promovării științei și încurajării tinerilor să descopere domenii precum tehnologia, cercetarea și explorarea spațială.

Distribuie