Actualizat noiembrie 23rd, 2024 9:40 PM
Războiul ideilor / argumentelor / contraargumentelor cu privire la locul în care să fie amenajat Muzeul Țării Crișurilor (MTC) continuă. După ce, într-o primă fază, Consiliul Local Oradea a respins propunerea de alocare de spații din Cetate pentru MTC (și înainte ca subiectul să fie readus în fața aleșilor orădenilor) și după ce primarul Ilie Bolojan a rostit (vineri, link) o nouă pledoarie în favoarea Palatului Princiar, managerul Muzeului își menține poziția. Aurel Chiriac combate teza șefului Primăriei specificând răspicat că cei 5.900 mp, cît are Palatul Princiar, nu sunt suficienţi pentru Muzeul Ţării Crişurilor. „Pentru a se înţelege acest adevăr invităm pe consilierii locali şi judeţeni să constate pe viu situaţia de acum a instituţiei muzeale. Cert este că în cei circa 5.900 mp în care existăm acum în vechiul sediu (Palatul Baroc), 97% sunt destinaţi pentru a depozita patrimoniul deţinut şi 3% pentru a organiza expoziţii temporare, expoziţiile permanente fiind închise”. În opinia lui Chiriac, nu ar trebui amestecate cele două obiective turistice majore. „Cetatea Oradea este în sine un monument medieval ce va atrage vizitatori. Muzeul Ţării Crişurilor, prin trecerea acolo, obligat la restrîngerea într-un spaţiu neadecvat unui muzeu pavilionar recunoscut pentru secţiile sale, şi-ar pierde însă personalitatea”, transmite managerul. Acesta consideră că în Cetate nu va putea exista decât, eventual, „o mică expoziţie de istorie medievală”. În rest, secţiile de ştiinţele naturii, de etnografie și de artă vor trebui să îşi păstreze piesele în depozite şi în condiţii de microclimat greu de acceptat, lucru nepermis, de altfel, nici de legislaţia patrimoniului mobil. Conform celor transmise de Aurel Chiriac, în procesul de exploatare turistică a Cetății Oradea trebuie luat în calcul că „după vizitarea unui monument istoric ce se întinde pe mai multe hectare şi eventual vizitarea unei expoziţii legate de istoria construcţiei, turistul doreşte relaxare în incinta obiectivului vizitat. La Oradea, în Muzeul Pâinii (ce este prevăzut în proiectul de reabilitare a Cetăţii) sau la un restaurant. După aceea (cum se întîmplă în Cetatea Alba Iulia), să participe la spectacole de lupte medievale şi altele cu specific pentru un asemenea obiectiv”. Directorul Muzeului e covins că soluția propusă de Bolojan – expunere doar a unei părţi din patrimoniul istoric – va duce la pierderea valorii şi identității instituției de cultură. Referitor la clădirea fostei Garnizoane, managerul Chiriac precizează că aceasta a fost proiectată în așa fel încât să găzduiască expoziții permanente atractive și interactive „care, odată inaugurate, vor fi valabile cel puţin 30 de ani, tocmai pentru a se evita alte cheltuieli inutile, ce se pot ivi la scurt timp după inaugurare”. Critica adresată edilului liberal al Oradiei atinge și partea cu comparația care i-a plăcut lui Ilie Bolojan: cea cu Muzeul Naţional de Istorie al României, dat drept exemplu de suprafață mai mică decât ce se vrea pentru MTC. În opinia lui Aurel Chiriac, comparația nu stă în picioare, dar mai mult decât atât, se pare că nici datele oferite de primar nu sunt chiar corecte: Muzeul Național de Istorie „are peste 33.000 mp suprafaţă desfăşurată”, spune managerul muzeului din orădean care subliniază că „nu aspectul exterior al construcţiei contează, ci volumetria clădirii, respectiv capacitatea acesteia exprimată în metri pătrați sau metri cubi”.
Pentru a vedea reacția completă a managerului Muzeului Țării Crișurilor, accesați documentul intitulat Precizari Aurel Chiriac.
Loading ...
