Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
Postul Paștelui s-a încheiat, iar cea mai mare sărbătoare a creștinătății poate începe și pentru credincioșii de rit ortodox și greco-catolic. Sâmbătă, 4 mai, seara, mii de cetățeni bihoreni au ales să meargă la biserici și la mănăstiri pentru a participa la ceremonia religioasă la capătul căreia preotul anunță vestea cea mare: „Hristos a înviat!”. La Oradea, ca de obicei, principalele lăcașuri de cult la care credincioșii au mers au fost Catedrala Ortodoxă din Centrul Civic, Catedrala Greco-Catolică de pe str. Traian Moșoiu, Biserica cu Lună din centru, Mănăstirea Sfintei Cruci, dar și Biserica ortodoxă (foto) de pe str. Sf. Apostol Andrei. De câțiva ani, parcă busculada pentru a lua lumină nu mai e atât de mare, semn că micile biserici de cartier, tot mai multe la număr, au descongestionat cele mai clasice așezăminte religioase, de regulă sufocate de puhoiul de oameni care veneau în zona centrală pentru a lua lumină. Pentru ca preluarea Luminii să se desfășoare în condiții calme și civilizate, forțele de ordine au mobilizat personal, atât în oraș, cât și la Mănăstirea Sfintei Cruci. Pe lângă polițiștii de la Ordine Publică, Poliția Locală și agenți de la Poliția Rutieră, au ieșit pe teren în noaptea de Înviere și oameni de la Inspectoratul de Jandarmi Județean Bihor. Aceștia din urmă au putut fi întâlniți în preajma a 5 biserici din Oradea și la mănăstirea de la Stâna de Vale, stațiunea beneficiind de serviciile unui post permanent de jandarmi.
Și în 2013, Lumina Sfântă a ajuns în România direct de la Ierusalim, pe calea aerului. O delegație a Bisericii Ortodoxe Române a mers după ea, condusă de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor Varsanufie Prahoveanul. Avionul (aparținând companiei private a magnatului Ion Țiriac) cu prețioasa recuzită pascală a aterizat la București în jurul orei 19:45, cu întârziere, după care Lumina a fost redistribuită în toată țara: la Suceava, Timișoara, Cluj-Napoca și Satu-Mare, tot cu avionul, iar în alte zone mai apropiate de capitală, cu mașina.
Loading ...
SARBATORI FERICITE DE PASTE ORTODOX IN ROMANIA…SARBATOREA PRIMAVERII DAR INSPIRATA DIN ISRAELUL ANTIC.EBRAIC.NU APRE IN DICTIONARELE DIN ROMANIA CORELAREA CU ARAMIT EBRAICA CA-N VEST.2ANUL ACESTA LA TVR SI TV.REALITATEA AU SCRIS CA PASTELE ESTE DERIVAT DIN PASAH EBRAICA=A TRECUT.3.PSH פסח IN EBRAICA ESTE EL A TRECUT,A SARIT,OMIS O ANUMITA ORDINE,LUCRURI UNUL DUPA ALTUL.3.PESAH ESTE SARBATOAREA ELIBERARII SCLAVILOR EBREI EXACT FII LUI ISRAEL DEVENITI ROBI IN MITZRAIM DUPA MOARTEA LUI IOSEF VICE PARO(FARAON).ALTA ADMINISTRATIE ALTE REGULI,TAXE,PRIGOANE.NOTE:TOT CE VA SCRIU NU APARE IN ROMANIA.DE AIA.CU DRAG TONY. DUMN.05.05.13.18.30.UNI.SPER SA VA PLACA PASTELE MEU.PASTE.PESTE COREL EBR.PASATI פסעתי AM PASIT,FACUT PASI…PESTE CEVA.AM TRECUT.PASSER.FRNC.VEZI IN ARTICOL.P.S:LUMINA ESTE CEVA EXTREM DE FRUMOS CAND VINE DIN IERUSALIM…IN EBRAICA AVR.OR CITIT=LUMINA COREL.TORA EBR.תורה SAU ARAMIT ORAITA אוריתא INVATATURA SI…CORELAT LUMINA…CUM SA-TI FACI O TARA PROSPERA SI LUMINOASA.INEXISTENT IN DICTIONARELE DIN ROMANIA.SORRY.REGRET. PAŞTE ROMÂNESC…O PRIMAVARÂ DOAR IN ROMÂNEŞTE???!!!
I.NOTE GENERALE:1.CU CAT LAS TIMPUL SA TREACA AM SENZATIA CA NU VOI MAI TERMINA ARTICOLUL. 2. IN FIECARE ZI DESCOPAR ALTA INEXACTITATE DESPRE PAŞTELE CREŞTIN DIN ROMANIA CARE DIN AMINTIRILE MELE DIN COPILARIA DIN DOROHOI TARA MEA DE PARADIS-EDEN DE LA MARGINEA BUCOVINEI, FOSTA RESEDINTA A VORNICULUI DIN TARA DE SUS MOLDOVA LUI STEFAN UN MARE PRINCIPE A CARUI TEORIE STATALA NU ESTE TEORIA STATULUI ROMAN, NICI AZI NICI IERI. 3. STEFAN A FOST INVENTAT SFANT, PROFET, GURU CREŞTIN .4. FRANTA, ITALIA, PORTUGALIA, SPANIA AU FOST MARI STATE CACI AU PROMOVAT TEORIA CATOLICA CU SABIA SI BIBLIA (DEFORMATIE DIN ARAMITA-EBRAICA: SAFRA VE SAIFA = CARTEA SFANTA APARATA DE SABIE DIVINA. VEZI SABIE.) II..PASTE ORICAT AS CAUTA ESTE O INVENTIE DE LIMBAJ METAFORIC AL BISERICII ORTODOXE DIN ROMANIA…O INVENTIE GENIALA DAR FACUTA CU ABILITATE SI DIBACIE CA SA DOVEDEASCA CA “PASTELE CRESTIN ROMANESC” ESTE PUR ROMANESC!
2.NIMIC RAU…DACA CEI CARE AU INVENTAT “PAŞTE” SPUNEAU CLAR: ESTE ”FABRICAT IN ROMANIA”
NU IN GRECIA…CATEGORIC NU DIN IERUSALAIM ,IERUSALIM ( DE CE SCRIETI NUMELE ORASULUI EBRAIC …CA EBRAICII?? SUNTETI “JIDANI DIN PALESTINA…DUPA HASDEU??) 3.PASTE NU ESTE = SAU IDENTIC,SAU DIN PESAH EBRAIC CUM SUSTINE “VESTUL NEORTODOX”. 4.PAŞTE…CIUDAT SEAMANA CU “PESTE” =A TRECE PESTE =PASSER FRANCEZ,ALTE LIMBI LATINE,TO PASS OVER ENGLEZ VEZI ETIM.ENGL….ALTA STIINTA NE”ORTO”ADICA NEDREAPTA,STRAMBA.6.CE FACETI CU MINE CARE STIE CA “PAŞTE” ROMANESC SEAMANA CU PASATI EBRAIC פסעתי PSATI= AM TRECUT,FACUT PASI…PESTE UN TRASEU,DRUM. CAM CIUDATA INTAMPLARE CU CINEVA CARE PASESTE IN IERUSALAIM ACUM 2000 DE ANI…PLEACA IN GRECIA,VINE IN ROMANIA CU O NOUA TEORIE TRASA LA INDIGO DE LA HULITII “JIDANI” SI AVEM PAŞTE DAR NU …”PASCA” DIN GREACA PASHA CI DIN EBRAICA URATA DE TOTI LATINII DE PE DÂMBOVITA . DE AIA.!!! RECITITI INCA ODATA ETIMOLO.ROMANA EXACT CUM VANATI GRESELI DE ORTOGRAFIE SI EXPRIMARE LA TOATA LUMEA….CA TOT ROMANUL CRESTIN SI POET.!!
7.IN ALFABET ARHAIC EBRAIC QADUM(VEZI CADMUS) SE VEDE CLAR SI LIMPEDE πάσχα = Пасха =
PASCHA LAT. = פסח-א=PSH-A ARAMIT,EBRAIC PESAH,PISHA.IN DICT.TALMUD BABEL DE CCA.3000 DE ANI. pg.349.AEM CATEVA VERBE „CIUDATE”(ASA SUNT EBRAICII…SCOTOCESC)PSIA=PASEIA CITIT ARAMIT,POSAAT (FEMININ) = TRECE, FACE PASI,ELLE PASSE FRANCEZA. NOTE: פסיא,פסע PSIA,PSA,PSע
DIFERA DE ACUM MII DE ANI CU MICI LITERE ANALOAGE…CE SE REGASESC IN LIMBILE LATINE CE ARATA O TRECERE,TRANZITIE SOCIO,EPICA,DE CULT, CONCEPTIE. CAM CIUDAŢI CEI DIN PALESTINA CARTURARILOR CREŞTINI ROMÂNI.
NOTE ENGLEZE FRANCEZE IN ETIM.DE JOS: Pasah „to pass over =A TRECE PESTE.VEDETI PASAH=PASA A DOUA FORMA EBRAICA NEMENTIONATA DE ANGLIA…CARE NU ESTE CURIOASA CA TONY DIN DOROHOI CARE STIE EBRAICA DIN…TOTDEAUNA.
Páște (-ti), s.m. – Sărbătoare Învierii. – Mr. Paște, Paști, megl. Paștu, Paști, istr. Pǫștę. Lat. Paschae (Pușcariu 1283; Candrea-Dens., 1352; REW 6264), cf. it., cat. pasqua, logud. paska, prov. pasca, fr. pâques, port. pascoa, alb. paskë, ngr. πάσχα. Rezultatul normal, Paște, a fost considerat ca un pl. f., de unde sing. n. Paște și de aici pl. Paști. – Der. pășticar, s.m. (Trans., persoană care dă de pomană în biserică, în ziua de Paște); păștiță, s.f. (anemonă, Anemone ranunculoides).
páște (pásc, păscút), vb. – 1. A pășuna. – 2. A păzi vitele la păscut. – 3. (Rar) A hrăni, a alimenta. – 4. A păstori o turmă de credincioși. – 5. A amenința, a pîndi, a urmări. – Mr. pascu, păscut, paștire, megl. pascu, păscut. Lat. pascĕre (Pușcariu 1282; Candrea-Dens., 1353; REW 6263), cf. vegl. puoskro, it. pascere, logud. paskere, prov. paiser, cat. paixer, sp. pacer, port. pascer. După Șeineanu, Semasiol., 69, ultimul sens s-ar datora unei influențe ebraice, ipoteză inutilă, dat fiind că, din punct de vedere al păstorului, a paște animalele nu înseamnă altceva decît „a aștepta supraveghind”. Der. păscare, s.f. (păscut; pășune; loc în care se așteaptă și se prinde mingea, în anumite jocuri), după păscut, ca nascare din născut (Tiktin); păscut, s.n. (pășunat); păscătoare, s.f. (Bucov., pășune); păscui, vb. (a presimți, a bănui), din vb. paște 5. – Cf. păstor, pășune. NOTE TONE:1.CUM Páște (-ti), s.m. – Sărbătoare Învierii.= Mr. Paște, Paști, megl. Paștu, Paști, istr. Pǫștę. Lat. Paschae cf. it., cat. pasqua, logud. paska, prov. pasca, fr. pâques, port. pascoa, alb. paskë, ngr. πάσχα. Rezultatul normal, Paște, a fost considerat ca un pl. f., de unde sing. n. Paște și de aici pl. Paști. – Der. pășticar 2.CUM Paște = pasqua,. paska,. pasca, pâques, pascoa, paskë,. πάσχα.PASHA?! CAND LITERELE SUNT TOTAL DIFERITE SI TOTI VESTICII SPUN PASCA= EBRAICA,ARAMIT PSH-A??!! SI ORICE BUCURESTEAN TE OMOARA CAND FACI O MINUSCULA GRESALA CICA DE EXPRIMARE??? OBIECTIVITATEA SI CORECTITUDINEA SE TERMINA CAND VINE VORBA DE EVREI,ISRAEL,EBRAICA MEDITERANEANA???CIUDATA OBIECTIVITATE CRESTINA DIN BUCURESTI CITIRE !!!
Pas (páși), păși Dex Online, DER TONY.SMB.24.03.12.20.20 NOTE:COREL.EBR.PESA=PAS,PESAH =PAŞTE,PAŞTE ROMAN. PESTE. (V) .PASSER.FRNC.FAM.
PÉSTE prep. 1) (exprimă un raport locativ, indicând locul, spațiul, obiectul de suprapunere sau de extindere) Pe deasupra; deasupra; dincolo de. Peste vii și livezi. Peste pod. ◊ Peste tot în orice loc; pretutindeni. 2) (exprimă un raport temporal posterior) După. Peste o oră. 3) (exprimă un raport de mod, indicând depășirea unei limite, a unei cantități) Mai mult de (sau decât); în plus; asupra. Are peste zece monografii. ◊ Peste puterea (sau puterile) cuiva depășind puterile cuiva; greu. 4) (exprimă un raport de relație, indicând sfera de extindere) Asupra. A domina peste toate. /pre[înv.] + spre
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco
PÉSTE prep. 1. (local) pe. (Cade ploaia ~ noi.) 2. (local) asupra, deasupra. (Se apleacă ~ el.) 3. (local) deasupra, pe. (~ masă era pusă mușamaua.) 4. (local) (slavonism înv.) prez. (Județele de ~ Olt.) 5. (temporal) după. (Vine ~ un ceas.)
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco NOTE:PESTE,JUDET DE PESTE OLT…CA EVER,EBER ARAMIT EBRAIC PESTE RAUL PRAT,EUFRAT INEXACT,ROMANII DE PESTE PRUT…OVER THE RIVER USA…TOATE DIN CONCEPTIA EBRAICA ANTICA!!! PASATI AL=AM TRECUT PESTE.פסעתי על .TRECUT-A =PASSE= PASADO=PASSATO =PASATÂ (TRECUTA)…PASAJ=PASAJE=PASAHE CITIT SPANIA…PASAH…A TRECUT EBRAIC….VERI CU PESAH…PAŞTE..PASCUALE ETC.ETC.
péste prep. – 1. Pe deasupra. – 2. Pe, în. – 3. Dicolo de. – 4. Mai mult decît. – 5. Afară de, pe lîngă că. – 6. Contra. – 7. De-a curmezișul, prin. – 8. După, în termen de. – 9. În timpul. – Var. preste, pestre, p(r)esp(r)e, toate înv. Mr. p(r)iste, megl. priste. Lat. per super, direct (Cipariu, Analecte, 11) sau prin intermediul comp. interior p(r)e spre (Tiktin). Probabil s-a confundat cu per extra (Pascu, I, 161; Densusianu, GS, VI, 363).
Sursa: DER | Adăugată de blaurb péste prep. Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco |
PÉSTĂ, peste, s. f. 1. Boală gravă, infecțioasă și epidemică, provocată de o bacterie și manifestată prin tumori, hemoragie, febră mare etc.; ciumă. 2. (Med. vet.; de obicei cu determinări care indică felul) Denumire generică dată unui grup de boli (cu evoluție acută) provocate de virusuri la taurine, porcine, cabaline și păsări. – Din fr. peste.
PEȘTE-JIDOVÉSC s. v. șoarece-de-mare. Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco NOTE:COREL…CA NUCA-N PERETE.