Călătoriile aduc mereu bogăție în sufletul celor care le trăiesc. Trăirile dintr-o călătorie, locurile care se vizitează, culturile care se descoperă, toate reprezintă bogății ce înfrumusețează sufletul uman. De asemenea, muzica este unul dintre elementele care definitivează în modul cel mai veridic cultura unui popor. Din acest motiv, o „călătorie muzicală” este o ocazie unică de a pătrunde în rădăcinile unei națiuni, de a descoperi trăsăturile sale, de a explora originea și influențele ei, și, pe scurt, de a creiona tabloul cultural al unui popor.
Concertul de joi, 23 mai, ora 19:00 de la sala de concerte Enescu-Bartók, se intitulează Călătorii muzicale: De la Abu Hassan la Marea Neagră și își propune să poarte ascultătorii într-un voiaj cultural pe țărmurile turcești ale Mării Negre. Lucrările care vor picta peisajul maritim și oriental vor fi: Uvertura operei „Abu Hassan” de Carl Maria von Weber, Concertul nr. 5 pentru vioară și orchestră în La major, KV 219 de Wolfgang Amadeus Mozart, Suita Belkis, Regina di Saba de Ottorino Respighi și Rapsodia „Marea Neagră” de Bujor Hoinic. Chiar dacă au fost compuse de compozitori din Germania, Austria, Italia și România, cele patru piese au o tematică strâns legată de istoria și cultura turcă. Aceasta, precum și alte culturi orientale, a inspirat compozitori din diferite țări europene, care au explorat colorata lume orientală, au extras elementele cheie ale tradiției ei muzicale, și au încercat să transpună rezultatul în propriile lor compoziții.
Cultura turcă nu doar a fascinat popoarele din Europa, ci s-a și impus prin cuceririle puternicei armate otomane, care a dominat teritorii întregi în Europa, pe o perioadă de 600 de ani. Imperiul Otoman a început să crească în secolul XIV și s-a extins treptat în Balcani, Caucaz și nordul Africii, ajungând la apogeu în secolul al XVIII-lea. Avântul turcilor a fost estompat odată cu Asediul Vienei din 1529, care s-a soldat cu eșecul armatei otomane. Chiar dacă soldații otomani au încercat să se mai extindă în perioada următoare, un nou asediu al Vienei s-a soldat cu eșec în 1683. Imperiul Otoman a existat până în anul 1922, acesta devenind ulterior statul Turcia. Secolele în care Imperiul Otoman a stăpânit numeroase teritorii din Balcani și a dus lupte până în Europa Centrală, au lăsat o amprentă puternică asupra statelor subjugate sau afectate de invazia otomană. Din acest motiv, elementele culturii orientale se regăsesc în muzica popoarelor europene, sub forma unor influențe moștenite în urma cuceririlor.
Concertul Călătorii muzicale redă așadar muzica Orientului, în forma unor lucrări de origine europeană. Autenticitatea concertului constă și în faptul că Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea va fi condusă de Vladimir Lungu, dirijor al Operei de Stat din Izmir. De asemenea, solistul invitat va fi violonistul turc Tolga Kulak, angajat la rândul său la Opera de Stat din Izmir.
Abu Hassan este o operă comică scrisă într-un act, din care se va cânta Uvertura la începutul concertului orădean. Muzica îi aparține lui Carl Maria von Weber, iar libretul a fost scris de către Franz Carl Hiemer, bazându-se pe o poveste preluată din antologia orientală O mie și una de nopți. Procedeul de compoziție a fost unul destul de rapid, ce a durat din august 1810 până în ianuarie 1811. Lucrarea se încadrează în genul Singspiel, adaptat la stilul turcesc și conține numeroase recitative și dialoguri vorbite.
Opera Abu Hassan a avut premiera la Residenz Theater în München, la 4 iunie 1811, la pupitrul orchestral aflându-se Carl Maria von Weber. Lucrarea nu a intrat în repertoriul comun al teatrelor de operă din lume, fiind destul de rar pusă în scenă integral, însă uvertura ei este una cunoscută, având parte de numeroase interpretări și înregistrări.
În centrul acțiunii operei se află Abu Hassan, care este foarte îndatorat și încearcă să își recupereze averea. El o trimite pe soția sa, Fatime, la soția califului din Bagdad, pentru a anunța faptul că soțul ei (Abu Hassan) a murit, pentru ca Fatima să primească 50 de bucăți de aur și o bucată de brocart. După ce Fatime a pornit la drum, în casa lui Abu Hassan intră creditorii pentru a strânge bani. Omar, cel mai bogat dintre creditori, se încrede în Fatime, care îi vorbise de dragoste, așa că este de acord să plătească datoriile lui Hassan.