Un cercetător de la Universitatea din Oradea contribuie de peste 25 de ani la eforturile de salvare a aspretelui, o specie de pește pe cale critică de dispariție, care mai supraviețuiește pe un sector de aproximativ 450 de metri din râul Vâlsan, în județul Argeș. Proiectul de conservare urmărește amenajarea unui sanctuar în care specia să poată fi protejată, monitorizată și înmulțită.
Conf. univ. dr. Ilie Telcean, de la Departamentul de Biologie al Facultății de Informatică și Științe din cadrul Universității din Oradea, este implicat de mai bine de un sfert de secol în cercetarea și protejarea aspretelui (Romanichthys valsanicola), considerat unul dintre cei mai rari pești de apă dulce din Europa.
Descoperit în România în 1956, aspretele este o specie endemică, rămasă ca o mărturie vie a unor epoci îndepărtate. La un moment dat, peștele a fost considerat dispărut, însă cercetătorii au reușit să îl regăsească în râul Vâlsan, în urma unor acțiuni de cercetare desfășurate în cadrul unui proiect LIFE.
„Am făcut parte din echipa proiectului LIFE care a căutat și a găsit acest pește pe râul Vâlsan”, a povestit cercetătorul orădean, care descrie descoperirea drept un succes al echipei științifice.
Aspretele supraviețuiește pe o porțiune de numai 450 de metri
În prezent, supraviețuirea speciei este în continuare amenințată. Habitatul cunoscut al aspretelui se întinde pe o porțiune de aproximativ 450 de metri din râul Vâlsan, iar specialiștii estimează că populația ar număra în jur de 180 de exemplare.
De aproximativ cinci ani, cercetătorii monitorizează specia pentru a urmări evoluția populației. Deși numărul exemplarelor ar fi crescut în această perioadă, situația rămâne fragilă.
„Numărul de aspreți a crescut în acest interval de timp, însă suntem departe de a putea spune că specia nu mai e în pericol”, avertizează Ilie Telcean.
Dimensiunea redusă a habitatului reprezintă una dintre principalele vulnerabilități. O eventuală poluare, modificările debitului râului sau intervențiile umane ar putea afecta grav populația, în condițiile în care nu există habitate alternative deja pregătite pentru conservarea speciei.
În plus, aspretele continuă să ridice numeroase întrebări pentru comunitatea științifică. Specialiștii nu cunosc pe deplin particularitățile biologiei sale, inclusiv unele aspecte legate de alimentație și reproducere.
Un sanctuar pentru salvarea speciei
Ilie Telcean face parte din echipa coordonată de alpinistul și conservaționistul Alex Găvan, prin Fundația „Centura Verde”, care lucrează la un proiect dedicat protejării aspretelui. Printre organizațiile implicate se numără și Aqua Crisius din Oradea.
Inițiativa vizează amenajarea unui spațiu special în care peștele să beneficieze de condiții apropiate de cele naturale. Proiectul are în vedere realizarea unui braț amenajat al râului Vâlsan, care ar putea funcționa ca un adevărat refugiu pentru specie.
„Se are în vedere crearea unor condiții aproape naturale în care aspretele să fie protejat. Un braț amenajat al râului Vâlsan, care ar reproduce condiții aproape identic naturale de locuire, ar putea să devină un adevărat sanctuar al acestei specii”, explică cercetătorul Universității din Oradea.
Într-un asemenea spațiu, exemplarele ar putea fi monitorizate îndeaproape, iar specialiștii ar putea studia mai bine comportamentul speciei și posibilitățile de reproducere. Planurile includ și amenajarea unor laboratoare și a unei săli de conferințe, centrul urmând să aibă atât un rol de conservare, cât și unul de cercetare științifică.
Universitarul orădean este implicat inclusiv în proiectarea habitatului artificial, menit să ofere condiții cât mai apropiate de mediul natural al aspretelui.
„Noi, cercetătorii, suntem, în continuare, îngrijorați pentru viitorul aspretelui, o specie care merită să fie mult mai bine analizată și cunoscută”, subliniază Ilie Telcean.
Specialiștii avertizează că timpul este limitat
Necesitatea unor măsuri rapide de protecție a fost evidențiată și de Alex Găvan, după monitorizările realizate în toamna acestui an. Potrivit acestuia, populația de aspreți este izolată între un prag de beton, pe care peștii nu îl pot depăși, și o stație de epurare despre care afirmă că poluează în mod constant râul.
Inițiatorul proiectului „Aspretele Trăiește” susține că există soluții pentru salvarea speciei, însă intervențiile trebuie realizate înainte ca habitatul să fie afectat ireversibil.
Proiectul Fundației „Centura Verde” beneficiază de susținerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a Administrației Prezidențiale, prin Departamentul Climă și Sustenabilitate.
Dacă va primi aprobarea Comisiei Europene, proiectul „LIFE ASPRETE” va reuni parteneri internaționali din mediul științific, printre care Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena (BOKU), Universitatea Maghiară de Agricultură și Științe ale Vieții (MATE) și fundația olandeză Sensing Clues. În proiect sunt prevăzuți și consultanți din Franța, Germania și România.
O specie unică, aflată pe Lista Roșie
Aspretele este clasificat drept specie critic periclitată pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În trecut, acesta trăia atât în râul Argeș, cât și în Râul Doamnei, însă în prezent mai este întâlnit doar în râul Vâlsan, într-o zonă inclusă în rețeaua Natura 2000 și protejată prin Rezervația Naturală Valea Vâlsanului.
Implicarea cercetătorului de la Universitatea din Oradea în acest demers arată contribuția specialiștilor bihoreni la eforturile naționale și internaționale de protejare a biodiversității. Pentru asprete, conservarea habitatului existent și identificarea unor soluții suplimentare de supraviețuire pot fi decisive pentru viitorul speciei.