Actualizat noiembrie 23rd, 2024 9:40 PM
Bihorstiri.ro publică încă un material scris de un tânăr care doreşte o carieră în domeniu Comunicării şi Relaţiilor Publice. Articolul de mai jos a fost redactat de studentul Vlad Faur de la Universitatea din Oradea, după evenimentul dedicat prezentării cărţii „Deportaţi în Bărăgan. Amintiri din Siberia românească”.
Sâmbătă, 18 noiembrie 2017, la libraria „Ratio et Revelatio” de pe Strada Republicii a avul loc lansarea cărţii „Deportaţi în Bărăgan. Amintiri din Siberia Românească”. Editorii acestui volum, Valeriu Antonovici şi Claudia Florentina Dobre, şi-au props să readucă în atenţia publică drama deportaţilor din perioada comunistă. Proiectul îşi are rădăcinile în anul 2011, în Călăraşi, acolo unde au început să fie realizate primele interviuri cu deportaţii din Banat şi Oltenia.
În deschiderea evenimentului, dr. Cristina Liana Puşcaş, jurnalist şi istoric orădean, le-a prezentat pe trei dintre supravieţuitoarele din Bihor ale deportarii din 1949, în Dobrogea. Acestea fiind rugate să povestească despre drama traită la o vârsta foarte fragedă. În Bihor, noaptea de 1 spre 2 martie 1949 este cunoscută ca şi „Noaptea Moşierilor”, atunci au fost deportaţi 150 de mari proprietari de terenuri şi familiile lor, urmând ca în iulie 1949, în timpul revoltelor ţărăneşti, să aibă loc arestarea ţăranilor bihoreni care s-au împotrivit colectivizărilor, 24 fiind executaţi, iar alte 863 persoane fiind deportate în Dobrogea.
„Toată familia a fost deportată, iar tatăl meu executat, am aflat de moartea sa printr-o scrisoare”, ne-a mărturisit Tereza Dull cu lacrimi în ochi, amintidu-şi momentele de nelinişte. Aflăm detalii şocante a ceea ce a urmat, faptul ca au fost urcaţi în vagoane de transportat animale, acolo unde pe toata durata transportului au fost nevoiete să mănânce şi să îşi facă nevoile. Odată ajunşi în Dobrogea, a început pentru deportaţii bihoreni, o viaţă plină de privaţiuni. „Mâncam mămăligă cu marmeladă şi buruieni” povesteste o altă deportată, Floara Pandrea.
Cele trei doamne au vorbit despre ororile pe care au fost nevoite să le îndure, trauma pe care au suferit-o şi care şi-a pus amprenta asupra vieţii fiecărei persoane în parte. A fost un act de curaj faptul că au decis să împărtăşească experienţele, să ne ajute să înţelegem puţin mai bine România din perioada comunistă. Ne-au vorbit despre momentul în care deziluzia şi dezamăgirea şi-au făcut drum în inimile victimelor, ajungându-se la întrebările „De ce eu?” „De ce am fost trădat?” „Cu ce am greşit?”, făcându-se o asemănare între victimele deportării şi primii oameni alungaţi din paradis.
Claudia Florentina Dobre ne-a împărtăşit şi ea faptul că însăşi tatăl ei a fost ameninţat cu deportarea, fiind în conflict cu Patidul comunist. Cei mai mulţi deportaţi provenind din Oltenia si Banat. „Marea problemă cu comunismul este că a fost o minciună. Puterea politică din ziua de azi se crede şi ea ca şi cea comunistă, nemuritoare, iar cu acest proiect, vrem să prezentăm generaţilor viitoare de elevi şi studenţi că istoria poate fi făcută şi altfel, nu doar de marii istoric. Fiecare poate să îşi aducă câte puţin aportul, îi încurajăm să îşi cunoască şi să îşi cerceteze istoria”, a declarat Claudia Florentina Dobre.
Dr. Maria Huber, profesor de limba şi literatura română, consideră că această cartea ascunde o muncă titanică, nescrisă în spatele uşilor închise, toate aceste poveşti fiind documentate. „Cartea este uşor de urmărit şi de privit cu ochii minţii ca o poveste”, declară Maria Hulber.
Chiar dacă nu putem înţelege în totalitate chinul şi coşmarurile prin care au trecut aceste persoane, faptul că aleg să le împărtăşească cu noi, ne aduc cu un pas mai aproape de istorie şi evenimentele care s-au petrecut în urmă cu caţiva ani, iar aşa cum spune una dintre deportatele din Bărăgan: „Am supravieţuit cum am supravieşuit, dar n-aş şterge nimic. Totul rămâne istorie în suflet”.
Cei interesaţi, pe lângă cartea care a văzut lumina tiparului la Editura Ratio&Revelatio, pot accesa şi interviurile on-line cu supravieţuitorii deportărilor din Bărăgan, pe site-ul www.memorialuldeportarii.ro, un proiect Centrul de Studii Memoriale și Identitare (CSMI).
Loading ...
