Actualizat noiembrie 23rd, 2024 9:40 PM
Filmele americane despre deportații în Siberia, uitați-le! Cartea celebră a lui Soljenițîn? Citiți-o, dar să nu o ridicați la rang de Biblie. Sau cel puțin nu înainte de a accesa pagina web memoriarezistentei.ro, inițiată de orădeni și care găzduiește informații despre ororile închisorilor comuniste din spațiul mioritic. Și, cel mai important, prezintă mărturii adevărate care provin de la oameni care chiar au avut de a face cu „ospitalitatea” beciurilor securiste și cu „confortul” penitenciarelor comuniste din Republica Socialistă România. Amintiri înlăcrimate culese de ziarista Cristina Pușcaș, doctorand în Istorie, care a stat de vorbă cu supraviețuitori ai temnițelor de dinainte de 1989 sau cu rude/descendenți ai celor care au avut de pătimit doar pentru că avea un alt crez decât cel propovăduit de Partidul Comunist Român. Lansarea oficială a acestui site a avut loc luni, 11 martie, în sala mare a Primăriei Oradea, în prezența reprezentanților Asociației Foștilor Deținuți Politici filiala Bihor, dar și a câtorva dintre cei care au reușit să reziste și care au supraviețuit în gulagul românesc. Pagina electronică se vrea un mijloc de reamintire a acelor vremuri și de cinstire a memoriei celor care au fost închiși doar pentru că au îndrăznit să fie împotriva regimului impus de Moscova după abdicarea forțată a Regelui Mihai I.
Prezentarea site-ului memoriarezistentei.ro a fost onorată cu prezența de Claudia Timofte, șefa Cancelariei Prefectului de Bihor, care a avut ocazia să își amintească cu voce tare despre bunicul ei, fost deținut politic. De asemenea, o scurtă alocuțiune a avut viceprimarul Mircea Mălan, de prezența căruia au profitat cei de la Asociația Foștilor Deținuți Politici, care i-au cerut două lucruri: ca, politic, să dea mai departe conducerii actuale a țării că această categorie de cetățeni are nevoie de sprijin de la Stat pentru a-și cumpăra medicamentele lună de lună, respectiv, din punct de vedere administrativ, să contribuie la amplasarea unei plăcuțe memoriale pe fostul sediu al Securității de pe str. Republicii (plăcuță realizată încă de la începutul anilor 90, dar care, atunci, nu a fost aprobată de autoritățile locale). Un foarte interesant discurs l-a avut istoricul Mihai Drecin, cel care coordonează lucrarea de Doctorat a Cristinei Pușcaș. Profesorul universitar a atras atenția că a scrie partea comunistă a istoriei României (și cu precădere despre ororile îndurate de deținuții politic) nu este defel un lucru ușor. Drecin spune că mai sunt în viață unii torționari din acea perioadă, că odraslele unora dintre acei torționari fac acum politica noastră națională și că persoanele interesate nu au nici acum acces neîngrădit la documentele aferente acestui subiect. Liderul local al Asociației Foștilor Deținuți Politici, Lucian Silaghi, crede că noul site ar trebui să se adreseze mai ales tinerilor și asta pentru că, prin ei, se poate evita repetarea unor asemenea atrocități în viitor. De altfel, Silaghi mizează pe partea de conștientizare și spune că această activitate a Asociației Cei 40 de Mucenici va fi una amplă.
Luni, în sala mare a Primăriei orădene au avut ocazia să ia cuvântul și persoane care au gustat din plin din viața din pușcăriile comuniste. Ei au relatat despre modul în care au fost interogați de Securitate și de condițiile de detenție. „Mă uit acum și văd ce condiții au deținuții precum Stănculescu (n.b.: fostul ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu, condamnat în dosarul Revoluției din 1989), cu televizor, ziare și corespondență. Ce aveam noi?”, (s-)a întrebat Vasile Rus, povestind despre bătăile din timpul interogatoriului, dar și despre cum nu primea mâncare cu zilele și cum era obligat să își facă nevoile fiziologice în celulă. Un alt fost deținut politic, Mircea Pârvu, și-a adus aminte cu lacrimi în ochi despre periplul pe care l-a făcut în închisorile din România. A fost închis la Oradea, Cluj-Napoca, Baia Sprie, Gherla și Botoșani. La Gherla, bătrânul de acum a fost coleg de pușcărie cu Corneliu Coposu, cu care, spune Pârvu, comunica prin semnalele codului Morse. De asemenea, supraviețuitorul a deplâns soarta multitudinii de intelectuali care au suferit după gratii numai pentru că nu au vrut să devină credincioșii comunismului.
[nggallery id=1480]
Pagina electronică memoriarezistentei.ro cuprinde deja o serie de informații despre acea perioadă, despre deținuți, precum și poveștile lor. Datele strânse de Cristina Pușcaș provin din surse de primă mână, în multe cazuri fiind vorba chiar despre foști deținuți care au mai apucat să își expună istoria. De asemenea, pot fi văzute o serie de documente, manuscrise și fotografii, precum și date despre membrii diverselor grupări de luptă anticomunistă din județul Bihor. Ziarista promite că va continua să adauge informații și documente pentru a îmbogăți acest portal online și după ce-și va fi dat Doctoratul. La rândul său, Lucian Silaghi a promis că, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean, vor fi organizate suite de prezentări și lansări de carte tematice în școlile din Oradea și din Bihor.
Pentru ca să nu uităm și pentru ca să învățăm din trecut.
Loading ...
