Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
Cu toate că până și specialiștii reuniți într-o Comisie dispusă de ministrul Rovana Plumb văd o problemă în exploatarea prea accentuată a resursei de apă geotermală din zăcământul numit Ochiul Mare, totuși parcă nimeni nu îndrăznește să pună degetul pe rană. Nici măcar verbal, căci în continuare se vorbește doar despre „posibile cauze” ale scăderii drastice a nivelului apei. Cancelaria Prefectului de Bihor a transmis vineri (22 februarie) concluziile care au reieșit în urma celor două întrevederi legate de problema din Bihor (dintre care una la sediul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice). Prima cauză potențială identificată de Comisie este similară cu cea transmisă deja de custodele Rezervației Pârâul Peța (link): „nivelul de exploatare a resursei geotermale, care pare să fie mai alert decât ritmul de refacere al acviferului”. De asemenea, Comisia vorbește despre „nivelul precipitaţiilor şi debitele râurilor de suprafaţă care par să fie constante de-a lungul timpului”, dar și despre „cantitatea de masă lemnoasă exploatată în ultimii 10 ani în zona Munţilor Apuseni – Pădurea Craiului, care pare a influenţa negativ realimentarea acviferului”. Se vede clar că „pare”/„par” sunt cuvintele cheie. Specialiștii reuniți în Comisia ordonată de ministrul de resort consideră că potențialele cauze pot fi confirmate sau infirmate prin măsurători. Ar fi vorba despre monitorizarea nivelului hidrostatic al pânzei freatice şi a presiunii acviferului din lacul Ochiul Mare, prin instalarea de piezometre în jurul lacului şi de senzori în puţurile de forare din zonă. „Corelarea acestor date va oferi o imagine asupra ponderii cauzelor ce au dus la scăderea presiunii acviferului şi la încetarea debitării izvorului geotermal în rezervaţia naturală Lacul Peţea”, se arată în raportul preliminar înaintat de Comisie. Se sugerează elaborarea unei hărţi cu puţurile de forare din zonă, asta pentru a se putea determina valoarea de exploatare a resursei geotermale. Până în data de 4 martie, instituțiile implicate vor trebui să furnizeze informaţiile necesare. În schimb, Ministerul nu pare foarte darnic, căci propune ca, „pentru montarea de piezometre şi senzori este necesar să se realizeze un proiect cu costuri aproximative de 20.000 – 30.000 de euro”, care ar putea fi susținut de Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Local Sînmartin și Muzeul Ţării Crişurilor (în calitate de custode). Raportul acestei Comisii mai conține și o îngrijorare identică cu cea manifestată de custode: „…dacă nu se intervine asupra cauzelor fenomenului de supraexploatare a acviferului, există riscul ca acesta să se epuizeze, punându-se în pericol însăşi existenţa staţiunilor Băile Felix – 1Mai”. Dar despre concluzii finale și măsuri concrete încă nu avem nimic.
Loading ...
