Actualizat noiembrie 23rd, 2024 9:40 PM
Cu toată bunăvoința prefectului Claudiu Pop, cel care, vara trecută, a inițiat prima acțiune concretă pentru depistarea surselor care au pus în pericol existența lacului cu nuferi din Băile 1 Mai, obiectivul turistic riscă să dispară ireparabil. „Lac” e mult spus în acest moment, căci nu mai este acolo decât o băltoacă cu apă caldă. Situația deosebit de jenantă pentru județul nostru și pentru toată România (nufărul termal regăsindu-se doar aici) este cu atât mai enervantă cu cât specialiștii în domeniile legate de acest loc par să știe care sunt/ar fi fost soluțiile pentru salvarea lacului. Azi, 16 ianuarie, în prezența prefectului Pop, Comisia (formată din custodele zonei – Muzeul Țării Crișurilor, reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), ai Gărzii de Mediu, ai Agenției pentru Protecția Mediului și ai Transgex) a dezbătut cu ton ridicat posibilele variante de a salva ceea ce mai poate fi salvat. La discuțiile aprinse din sala mare de la Consiliul Județean au participat și biologul Marossy Anna (ca reprezentant al Academiei Române, for care ar trebui să își dea acordul pentru anumite lucrări de intervenție în zona zăcământului de apă termală), respectiv profesorul Vasile Șoldea, autorul cărții „Peța și nufărul termal”, cel care a venit și cu propuneri concrete pentru rezolvarea problemelor. Dar soluțiile propuse de acesta s-au lovit de opoziția taberei de specialiști (de la Muzeu și de la ANRM) care consideră că ideile lui Șoldea nu sunt fezabile. Mai puțin una: cea privind instalarea unui dispozitiv care să regleze debitul apei termale exploatate, în funcție de nivelul apei din zăcământ. Cu toții s-au înțeles că acest lucru este fezabil și că, de fapt, se știa de această măsură încă de acum 10 ani, moment în care prefectul de Bihor a izbucnit: „Și dacă de 10 ani se știa, atunci de nu s-a făcut nimic?!”.
Supărarea lui Claudiu Pop este justificată: ascultând dezbaterea de miercuri a specialiștilor, profanii din sală aveau impresia că aceștia au lăsat cu bună știință ca lacul cu nuferi să moară încet. Aproape fiecare participant la discuție a venit cu idei „revoluționare” și cu potențiale soluții: decolmatare, reinjecție, adâncirea lacului, impermeabilizarea digului etc. Dar întrebarea prefectului rămâne: Știindu-se că acolo sunt probleme care se agravează, de ce nu s-a făcut nimic în toți acești ani? Managerul Muzeului Țării Crișurilor, Aurel Chiriac, a ținut să precizeze răspicat în fața presei că instituția pe care o conduce nu e custode decât din anul 2007. Și că, încă de la preluarea sitului, au fost semnalate problemele cu apa termală. Doar că pentru orice intervenție este nevoie de aprobări. Aspect care, din nou, l-a scos din pepeni pe Pop, prefectul cerându-le specialiștilor să pună o dată pe hârtie o soluție, oricare să fie ea, iar dacă e nevoie de lobby pentru aprobări se va face și acest lucru. Dar să se ajungă la o soluție!
Deloc pe placul primarului de Sânmartin, Lucian Popuș, biologul Marossy Anna a venit cu soluția-șoc care, în opinia ei, ar putea regenera zăcământul: reducerea la maximum a debitelor care se folosesc sau chiar închiderea „de tot” a forajelor. A tuturor forajelor. De asemenea, Marossy susține că situația zăcământului a luat-o razna încă din anul 1990, când „a scăpat totul de sub control” din cauza unor interese. Orădeanca susține că până și colile funciare aferente rezervației naturale au dispărut tocmai pentru ca cei care trebuie să se poată desfășura acolo după bunul plac. În replică, primarul Popuș a declarat că colile funciare reclamate există și acum și că, fără acestea, SC Turism Felix SA (cel mai mare exploatator de apă geotermală din Sânmartin) nu se putea licenția. De asemenea, edilul a menționat că, începând cu anul 2004, niciun acord de forare nu a mai fost emis fără acordul ANRM. Cât despre soluțiile drastice propuse de Marossy, Lucian Popuș a spus doar atât: „A bloca Băile 1 Mai și Băile Felix ar fi o mare gafă pentru partea de nord-vest a țării!”.
Din păcate, deși prefectul Claudiu Pop a cerut foarte clar „măsuri de pus în practică”, discuția de azi a fost mai mult o combinație de etalare a cunoștințelor teoretice și de scuze că nu se poate din motive birocratice. În primăvară ar putea avea loc lucrări de decolmatare și de realizare a dispozitivului propus de profesorul Șoldea. Între timp, bihorenii se pot pregăti să vorbească la trecut despre una dintre cele mai deosebite atracții turistice pe care le-a avut vreodată România.
Loading ...
