Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
Consilieri locali din toate partidele, parlamentari, veterani de război, funcționari din Primăria Oradea, elevi, dar și alți invitați au onorat azi (20 aprilie) invitația făcută de Municipalitate cu ocazia aniversării a 93 de ani de la eliberarea orașului de către soldații români conduși de generalul Traian Moșoiu. Evenimentul festiv din sala mare a Primăriei a fost și mai tri-colorat prin aportul col. (r) Dan Poinar, care, în numele Asociației Naționale a Cavalerilor de Clio și a Asociației Naționale Cultul Eroilor, a întâmpinat persoanele care intrau în sală împărțindu-le fundițe cu cele trei culori de pe drapelul nostru național. În mod surprinzător, și UDMR a participat la un moment nu neapărat fericit din istoria țării vecine. Viceprimarul Biro Rozalia s-a așezat lângă primarul Ilie Bolojan și lângă celălalt viceprimar Florica Cherecheș la prezidiu, în timp ce ceilalți trei „pedepsiți”, consilierii Pasztor Sandor, Huszar Istvan și Szabo Jozsef, și-au ocupat scaunele de la masa rotundă a Consiliului Local. Ca parteneri în cu liberalii în USL, la ședința solemnă de vineri au venit și pesediștii Ioan Mang și Ioan Sorin Roman (președinte, respectiv vicepreședinte PSD Bihor), membri ai Parlamentului României.
Fidel stilului său abordat în asemenea momente cu încărcătură istorică deosebită, primarul Ilie Bolojan le-a vorbit celor prezenți câte ceva despre ziua de 20 aprilie 1919, axându-se mai ales pe importanța ca cele întâmplate atunci (și în perioada premergătoare acelei date) să fie bine înțelese și prețuite în epoca noastră. Edilul consideră că oameni politici și de arme extrem de bine ancorați în realitățile momentului au luat atunci „decizii de care atârnă și acum existența statului român”. Bolojan consideră că trebuie să dovedim prin fapte că suntem recunoscători pentru cele făcute pe vremuri de oameni precum Alexandru Vaida Voievod, Iuliu Maniu, Aurel Lazăr, gen. Traian Moșoiu sau mareșalul Alexandru Averescu. În opinia primarului Municipiului Oradea, acum, situația este una mult mai „ușoară”, căci cetățenii nu mai trebuie să poarte războaie, nu mai trebuie să se teamă pentru viața și avuția lor, ci au doar de consolidat ceea ce au realizat înaintașii. „Să facem cea ce trebuie pentru generațiile viitoare!”, a îndemnat Ilie Bolojan.
A urmat la microfon istoricul Viorel Faur. Cadrul didactic a preferat să se oprească asupra unei perioade considerate de tristă amintire: decembrie 1918 – aprilie 1919. Acele câteva luni în care, în ciuda momentului Marii Uniri de la 1 decembrie, zona Crișana a rămas un fel de tărâm al nimănui, dar totuși mai dominat de partea maghiară. Potrivit lui Faur, eliberarea din aprilie 1919 nu a fost altceva decât o urmare firească a celor întâmplate în decembrie 1918, atunci când și bihorenii au cerut ca nimeni altcineva să nu mai decidă pentru ei. „Asta aniversăm azi, libertatea!”, a exclamat Viorel Faur, povestind despre fărădelegile săvârșite împotriva populației de etnie română și despre modul în care a fost trasată granița inițială, „la hazard”, pe linia Zam – Ciucea – Sighet, un gest considerat a fi o eroare „fără răutate”, dar care a făcut ca Crișana să rămână în afara României Mari timp de 5 luni.
Mult mai calm și mai împăciuitor, lectorul universitar Gabriel Moisa s-a aplecat asupra bunei înțelegeri între administrația maghiară de dinainte de bolșevizare și liderii comunității române din Oradea. Mai tânărul istoric a declarat că directoratul comunist maghiar instaurat la un moment dat a făcut rău tuturor etniilor prezente la Oradea, dar că românii au avut de suferit în plus tocmai din cauza naționalității lor. Moisa a amintit de buna înțelegere între oameni de marcă precum fostul primar Rimler Karoly, episcopul Roman Ciorogariu sau prefectul Coriolan Pop. Un exemplu concret a fost cel legat de aducerea la adăpost, chiar în clădirea Primăriei, a liderilor români, la comanda șefului de Poliție (maghiarul Janossy), de teamă că bolșevicii ar da de ei și i-ar putea ucide. Totodată, Gabriel Moisa a evocat că intrarea armatelor române în Oradea s-a produs fix de Paște, cu un fast moderat, lucru care a dat atunci un accent deosebit evenimentului. Cu toate durerile care au existat, în opinia istoricului, adevărurile trebuie să fie spuse, oricât de neconvenabile ar fi pentru unii sau alții.
În încheierea ședinței solemne de vineri, 20 aprilie, primarul Ilie Bolojan i-a invitat pe participanți la Te Deum-ul de la Biserica cu Lună și la ceremonia de depunere de coroane de flori la statuia generalului Traian Moșoiu.
[nggallery id=848]
Loading ...
