Actualizat noiembrie 25th, 2024 9:46 AM
iun. 11, 2024 Adrian Popa Actualitate 0 403 vizualizari
Tema din acest an a Zilei Mondiale a Mediului a fost “Land restoration, desertification and drought resilience” – Restaurarea terenurilor, deșertificare și rezistența la secetă.
În acest context, având în vedere rolul pe care îl au pădurile în lupta împotriva schimbărilor climatice, în 5 iunie 2024, la Palatul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, a avut loc conferința “Pădurile: mediul indispensabil vieții omului”. Manifestarea, aflată la cea de-a treia ediție, a fost organizată de Episcopia Romano-Catolică de Oradea, alături de Ocolul Silvic “Sfânta Maria” din Oradea și Asociația EcoAssist – reprezentantul legal al inițiativei naționale de împădurire Plantăm fapte bune în România.
În debutul conferinței, au luat cuvântul PS. László BŐCSKEI, Episcop de Oradea Mare, Episcopia romano-catolică de Oradea, PS. Virgil BERCEA, Episcop eparhial de Oradea Mare, Eparhia de Oradea Mare, dl. ing. Jenő FERKŐ, șeful Ocolului Silvic “Sfânta Maria” din Oradea și dl. ing. Vasile CARNARIU, Președintele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Toți au subliniat importanța organizării unui asemenea eveniment dedicat mediului, în general, și pădurilor, în mod special, mai ales în actualul context climatic.
Au urmat 7 prezentări care au abordat pădurile din perspective diferite, care au fost urmărite de peste 120 de participanți, silvicultori, proprietari de pădure și iubitori de natură.
Șirul prezentărilor a fost deschis de către d-na prof. univ. dr. habil. ing. Laura BOURIAUD, de la Facultatea de Silvicultură, Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava, tema abordată fiind “Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor din România”. Doamna BOURIAUD a punctat o serie din provocările cu care pădurile din România se confruntă în actualul context climatic și a prezentat mai multe scenarii climatice cu orizonturi 2050 și 2070, punând accent pe speciile forestiere pe care ar trebui să le utilizăm în viitoarele acțiuni de împădurire.
A doua prezentare a venit tot din mediul universitar, din partea d-lui șef de lucrări dr. ing. Ovidiu HÂRUȚA de la Facultatea de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea. Domnul șef de lucrări a încântat audiența cu prezentarea multitudinii de formațiuni galigene (adică acele “case” ale mai multor specii de insecte) prezente, mai ales, pe diferitele părți morfologice la speciile de stejar, cu precădere pe frunze și muguri.
Prezentarea d-lui HÂRUȚA a fost urmată de cea susținută de către dl. conf. univ. dr. ing. Dan Traian IONESCU, de la Facultatea de Silvicultură și exploatări forestiere, Universitatea “Transilvania” din Brașov. Domnul conferențiar a prezentat relația dintre aplicarea diferitelor tratamente silviculturale (adică modurile în care tăiem pădurile, pentru că avem nevoie de lemn, dar avem grijă să facem alte păduri în loc) și prezența diferitelor specii de păsări indicatoare de pădure, exemplificând cazul speciilor de ciocănitori din pădurile de stejar gestionate în regim silvic.
Reprezentantul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, dl. ing. Gabriel S. OLTEAN, consilierul personal al ministrului mediului, apelor și pădurilor, a vorbit despre finanțările disponibile pentru crearea de păduri noi (împăduriri), reîmpăduriri ori înființarea de mini-păduri urbane cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Domnul consilier a indicat principalele secțiuni din ghidul de finanțare, făcând referire, în mod special, la condițiile de eligibilitate și la costurile standard, diferențiate în funcție de cultura forestieră ce se vrea a fi înființată.
A cincea prezentare a fost realizată de domnii ing. Alexandru RACZ, conf. univ. dr. ing. Ruben BUDĂU și prof. univ. dr. habil. ing. Adrian TIMOFTE, de la Facultatea de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea, dar și membrii fondatori ai Asociație Eco Forest Life. Prelegerea celor trei intitulată “De la sămânță la Arborele Vieții” a surprins audiența prin prezentarea multiplelor exemple despre relația omului cu natura și cu pădurile, în mod special.
Domnul lector universitar dr. Mihail CARADAICĂ, de la SNSPA București și directorul executiv al Fundației Pădurea de Mâine, a realizat penultima prezentare. Acesta a vorbit despre importanța sistemelor agrosilvice și despre piața creditelor de carbon, subiecte de actualitate la nivel mondial, subliniind potențialul enorm pe care România îl deține în scopul înființării de sisteme agrosilvice și câștigurile pe care le pot obține proprietarii de pădure din tranzacționarea creditelor de carbon.
Ultima prezentare a fost realizată de dl. șef de lucrări dr. ing. Mihai ENESCU, de la Specializarea Silvicultură a Facultății de Agricultură din București și reprezentantul inițiativei Plantăm fapte bune în România. Domnul ENESCU a pus accent pe importanța cunoașterii modului de administrare a diferitelor păduri urbane și periurbane, decelând între acele “centuri verzi” incluse în fondul forestier național și administrate după reguli silvice și vegetația forestieră din afara fondului forestier (adică acele formațiuni forestiere cu aspect de pădure, care sunt amplasate pe terenuri cu destinație agricolă ori în intravilan, adică acolo unde managementul acestora presupune alte reguli).
În încheiere, PS. László BŐCSKEI a prezentat principalele concluzii și a lansat invitația și pentru ediția 2025, mulțumindu-le tuturor invitațiilor pentru prezență și implicare.
Șef de lucrări dr. ing. Mihai Enescu
Specializarea Silvicultură, Facultatea de Agricultură din București
nov. 25, 2024 0
nov. 25, 2024 0
nov. 24, 2024 0
nov. 24, 2024 0