În luna noiembrie, Filarmonica de Stat Oradea celebrează marii compozitori ruși. În 9 noiembrie a fost comemorat Piotr Ilici Ceaikovski, la 130 de ani de la trecerea sa în neființă. De data aceasta, concertul de joi, 16 noiembrie, îl va aniversa pe Serghei Rahmaninov. În anul 2023 se aniversează 150 de ani de la nașterea sa, iar instituția de cultură orădeană propune un program cu două dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale : Concertul pentru pian și orchestră nr. 3 și Simfonia a II-a în mi minor, op. 27. Lucrările pianistice din creația lui Rahmaninov reprezintă unele dintre cele mai valoroase dar și dificile piese pentru pian scrise vreodată, compozitorul însuși fiind un pianist virtuoz. Astfel, Concertul pentru pian și orchestră nr. 3 este o lucrare ce reflectă pe deplin stilul și gândirea lui Rahmaninov. De cealaltă parte, repertoriul simfonic al compozitorului scoate în evidență culorile orchestrale, expresivitatea profundă și textura densă, care caracterizează creația sa. Pe scurt, prin cele două lucrări poate fi descoperită personalitatea lui Rahmaninov, proiectând în linii mari ceea ce compozitorul rus a dorit să arate publicului meloman și să lase moștenire marii muzici ai lumii. Pianistul Nagy Antoniu va da viață Concertului pentru pian, în timp ce orchestra va fi condusă de dirijorul Jankó Zsolt.
Serghei Vasilievici Rahmaninov s-a născut la 1 aprilie 1873 și s-a stins din viață la 28 martie 1943. Compozitorul rus s-a născut în localitatea Semyonovo din sudul Rusiei, dar emigrând în Statele Unite ale Americii, a decedat la Beverly Hills, California.
Rahmaninov nu s-a remarcat doar în calitate de compozitor, dar și ca un pianist virtuoz și dirijor. Este considerat unul dintre cei mai fini pianiști ai secolului XX și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai Romantismului și ai repertoriul rus de muzică clasică. Influențele de tinerețe au provenit de la Ceaikovski, Rimsky-Korsakov și alți compozitori ruși, ceea ce a creat melodicitatea din stilul lui Rahmaninov, expresivitatea, textura contrapunctică densă și culorile orchestrale bogate. Pianul a fost instrumentul favorizat în creația lui Rahmaninov, folosindu-și propriile aptitudini de interpret, pentru a explora din plin posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentului.
Serghei Rahmaninov s-a născut într-o familie de muzicieni și a început să studieze pianul deja de la vârsta de 4 ani. A studiat atât pianul, cât și compoziția la Conservatorul din Moscova, pe care l-a absolvit în anul 1892. În acest moment, compozitorul începuse deja să scrie lucrări valoroase. Din păcate, în anul 1897 premiera Simfoniei nr. 1 a fost un eșec, ceea ce l-a dărâmat pe Rahmaninov, căzând într-o depresie de patru ani. În această perioadă a compus puțin și a urmat o terapie, care l-a ajutat totuși să finalizeze în 1901 una dintre marile sale lucrări : Concertul pentru pian nr. 2. Din acest punct, Rahmaninov s-a aflat pe o pantă profesională ascensivă, devenind dirijor al Teatrului Bolshoi, între 1904-1906, care a fost relocat la Dresda, Germania, în 1906. Trei ani mai târziu, Rahmaninov a plecat în primul său turneu în Statele Unite ale Americii în calitate de pianist.
După Revoluția Rusă, familia lui Rahmaninov a părăsit Rusia pentru totdeauna, stabilindu-se la New York în 1918. În anii ce au urmat, muzicianul și-a petrecut majoritatea timpului întreprinzând turnee în calitate de pianist în America și Europa. De asemenea, din 1932 și-a petrecut verile în Elveția, la casa sa de vacanță. Activitatea principală a lui Rahmaninov a fost cariera pianistică, compunând destul de puțin după părăsirea Rusiei. Din 1942 sănătatea sa s-a înrăutățit, ceea ce l-a îndemnat să se mute la Beverly Hills, California, unde a și decedat în anul următor.