Filarmonica de Stat Oradea vă invită la un concert intitulat Shalom Chaverim care va avea loc joi, 26 ianuarie, începând cu ora 19, la Sinagoga Neologă Sion. Concertul  cuprinde piese cu tematică ebraică, deoarece acesta este organizat cu ocazia Zilei Holocaustului, care are loc în data de 27 ianuarie. La pupitrul orchestral se va afla Lorenzo Moroni, iar soliștii serii vor fi altista Szabo Elisabeta și violonistul Cristian Andrei Stanciu. Este de menționat și faptul că desfășurarea concertului i se datorează și parteneriatului dintre Filarmonica de Stat Oradea și Oradea Heritage.

Atmosfera este sugerată încă din titlu, Shalom chaverim fiind numele unui cântec tradițional evreiesc, care în traducere înseamnă Pace, prietenii mei. Piesa care deschide concertul este intitulată Israel Shalom și aparține compozitorului Kees Vlak. Aceasta este o rapsodie dedicată statului modern Israel, care cuprinde numeroase teme folclorice prelucrate. Piesa care va fi interpretată în continuare este intitulată Klezmer Carnival și este compusă de Philip Sparke. Precum reiese din titlu, lucrarea îmbină culorile muzicii Klezmer, prin 3 piese cu specific de nuntă sau de dans. Klezmer este muzica tradițională a evreilor Așkenazi, prezenți în Europa Centrală și de Est și include elemente din melodiile de dans și cele rituale, cântate în special la nunți și la alte evenimente. Genul Klezmer include influențe multiple, precum greacă și română, slavă și germană, având la bază muzica ebraică. Cea de-a treia piesă a serii include apariția în scenă a solistei Elisabeta Szabo, care va interpreta cântecul Yosl, yosl. Acesta a fost scris de Nellie Casman și soțul acesteia, Samuel Steinberg, piesa câștigându-și faima în anul 1938, atunci când a fost cântat în engleză cu titlul Joseph, Joseph. Iubirea aproapelui și comunitatea unită prin dragoste sunt tematicile întâlnite în piesa Ale Brider, în traducere Toți frații. Personajele acestui cântec dansează, cântă și râd împreună, considerându-se cu toții frați, chiar și fără să aibă legături de sânge. Atmosfera creată de această piesă este una plină de căldură, ceea ce trebuie să se simtă într-o comunitate, între prieteni. În continuare, o piesă cu specific vocal va fi cântată de solista Elisabeta Szabo. Aceasta se intitulează Abi Gesunt, are origini folclorice și se traduce prin În sănătatea ta. O lucrare scrisă de o compozitoare tânără din Satu-Mare este Israeli Folk Songs, autoarea fiind Eva Fodor, care a emigrat din copilărie în Israel. Lucrarea este dedicată unui ansamblu de alămuri, sau mai simplu, unei fanfare. În continuare, în programul concertului se află coloana sonoră a filmului Schindler’s List , compusă de John Williams. Filmul istoric are ca temă holocaustul, iar muzica ce îl însoțește a fost compusă în anul 1993. Întorși în sfera muzicii Klezmer, piesa Klezmer Classics a compozitorului Johann de Mey reunește 5 piese tradiționale, orchestrate pentru o formație de suflători. Muzica incidentală revine odată cu interpretarea temelor din musicalul Fiddler on the Roof de Jerry Bock. Tema cuprinde numeroase povești ale poporului evreu, iar fondul muzical a fost asigurat de Jerry Bock în anul 1964. Solista Elisabeta Szabo revine pe scenă în cele ce urmează, pentru a interpreta piesa Bei Mir Bistu Shein. Melodia populară datează din anul 1932, versurile aparținând lui Jacob Jacobs, iar muzica lui Sholom Secunda. Aceasta a fost scrisă pentru un musical de comedie și s-a extins pe plan internațional 5 ani mai târziu, atunci când a fost înregistrată sub titlul german Bei mir bist du schön (Pentru mine ești frumos). Un alt cântec, foarte cunoscut printre evreii care au locuit în România, este Rumanie, Rumanie. Acesta a fost compus de Aaron Lebedeff și descrie mâncarea gustoasă din România și viața frumoasă care putea fi trăită pe aceste meleaguri înainte de război. Seara se va încheia cu o continuare a Carnavalului Klezmer, mai exact cu lucrarea Three Klezmer Miniatures a compozitorului Philip Sparke. Printre acestea se află un dans circular evreiesc, un cântec de dragoste și faimoasa piesă Hava Nagila (Să ne bucurăm), la origine fiind un dans popular al evreilor.

Stanciu Cristian Andrei s-a născut în anul 1989 la Odorheiu Secuiesc. A început studiul viorii la vârsta de 6 ani la Liceul de Arte din Oradea, continuând și absolvind apoi la Liceul de Muzică Sigismund Toduță din Cluj-Napoca. Studiile universitare și le-a definitivat în cadrul Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, sub îndrumarea profesoarei Victoria Nicolae. Din anul 2012 a devenit membru al orchestrei Filarmonicii de Stat Oradea, iar timp de o stagiune (2015-2016) a fost angajat la Filarmonica Oltenia din Craiova. Timp de 4 ani, între 20115-2019, Cristian Stanciu a fost angajat ca violonist-solist la bordul mai multor vase de croazieră, iar între 2020-2021 a condus din poziția de „Stehgeiger” orchestra de salon din Juist, Germania. În anul 2022 a concertat în calitate de solist la Filarmonica de Stat Oradea, instituție unde activează și în prezent.

Elisabeta Szabo a studiat muzică ușoară în cadrul Școlii de Arte Francisc Hubic din Oradea, la clasa prof. Molnar Monica, absolvind secția în anul 2000. Cariera sa în domeniul muzicii ușoare a fost îmbogățită timp de 16 ani cu spectacole pe vase de croazieră, precum Princess Cruise Line, Regent Seven Seas, Viking Cruise Line.  Solista colaborează cu Comunitatea Evreiască și cu Filarmonica de Stat Oradea, ori de câte ori are ocazia.

Lorenzo Moroni este prim-cornist la Filarmonica de Stat Oradea, îmbrățișând astfel atât arta instrumentală, cât și pe cea dirijorală. Acesta s-a născut la Gallarante, Italia și a studiat cornul la Liceul de Muzică din Varese, continuând apoi studiile la Conservatorul Gaetano Donizetti din Bergamo. În Italia a colaborat cu instituții precum: Orchestra Simfonică din Milano și Torino, Academia Santa Cecilia din Roma sau Teatrul Carlo Felice din Genova. Din anul 1998 Lorenzo Moroni s-a stabilit la Oradea, susținând în cadrul Filarmonicii, recitaluri camerale și concerte în calitate de solist. În plus, a colaborat cu instituții de cultură din țară, precum Filarmonica de Stat din Timișoara, Arad și Satu-Mare, dar și Opera Națională din Timișoara, Opera Națională Română și cea Maghiară din Cluj-Napoca.