Actualizat noiembrie 24th, 2024 10:54 PM
Agenţia Naţională Antidrog, prin Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) Bihor, derulează, în mediul online, la nivelul municipiului Oradea, proiectul local de informare și sensibilizare „PLĂMÂNII SUNT VIAŢA!”.
Proiectul are ca obiectiv general sensibilizarea şi conştientizarea unui număr de 468 de elevi cu vârsta cuprinsă între 11 – 14 ani, cu privire la implicaţiile distructive ale consumului de tutun, incluzând şi o componentă pentru cadrele didactice.
De asemenea, printre obiectivele specifice ale proiectului se evidenţiază:
realizarea unui ghid practic pentru părinți cu privire la riscurile consumului de tutun,
creșterea nivelului de informare, educare și conștientizare a elevilor cu privire la consecințele consumului de tutun, prin derularea de activităţi interactive si implicarea unui număr de 468 de elevi,
informarea a 18 cadre didactice cu privire la fenomenul dependenţei de tutun în rândul elevilor, în scopul adoptării unor măsuri de protecție adecvate,
orientarea unui număr de 468 elevi cu vârsta cuprinsă între 11-14 ani către activităţi artistice, sportive și de voluntariat, ca alternativă la consumul de tutun prin implementarea activităţilor de petrecere a timpului liber şi de promovare a unui stil de viaţă de sănătos.
Scopul proiectului îl reprezintă creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, cu accent pe consumul de tutun, prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, ca alternativă la fumat, îmbunătăţirea abilităţilor personale ale elevilor, prin informarea acestora, asupra consecinţelor ce derivă din consumul de tutun (în plan medical, emoţional şi social).
În contextul protocolului de colaborare-cadru, încheiat cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului (ISJ) Bihor, în perioada martie-mai 2021, specialiştii Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere (CPECA) Bihor derulează activităţile proiectului, având ca beneficiari direcţi, elevii și profesorii din cadrul a trei unităţi de învăţământ orădene: Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir”, Şcoala Gimnazială „Octavian Goga” și Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu”.
***
Modalităţile prin care tutunul afectează în mod negativ plămânii persoanelor care fumează sau care stau în medii în care se fumează:
Cancer pulmonar:
Fumatul este principala cauză a cancerului de plămâni, responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele la nivel global, datorate cancerului pulmonar. De asemenea expunerea la fumul de ţigară, acasă sau la locul de muncă creşte riscul apariţiei cancerului pulmonar. Renunţarea la fumat reducere riscul de cancer pulmonar. După 10 ani de abstinenţă ca fumător riscul scade la jumătate faţă de cel al unui fumător activ.
Boli respiratorii cronice:
Fumatul este cauza principală a bolilor pulmonare obstructive cronice. BPOC este termenul folosit pentru a descrie o serie de boli evolutive care duc la îngustarea căilor respiratorii şi fac respiraţia dificilă.
BPOC moderată şi severă afectează aproximativ 65 de milioane de oameni în întreaga lume. Cele mai întâlnite afecţiuni din sfera BPOC sunt emfizemul şi bronşita cronică, dar BPOC poate include şi astmul refractar (ireversibil) şi unele forme de bronşiectazii.
Fumatul este de departe principala cauză a BPOC, însă aceasta poate fi cauzată şi de expunerea îndelungată la poluarea aerului, la praf sau substanţe chimice.
Dat fiind faptul că BPOC este o boală cronică, aceasta nu se poate vindeca, dar poate fi ţinută sub control. Medicaţia şi schimbarea stilului de viaţă, cum ar fi renunţarea la fumat, pot ajuta.
Riscul de a dezvolta astfel de boli este mai crescut pentru persoanele care se apucă de fumat la o vârstă mai mică deoarece fumatul încetineşte dezvoltarea plămânilor, în mod semnificativ.
Tuberculoză:
Tuberculoza afectează în mod negativ plămânii, reducând funcţiile acestora iar fumatul accentuează aceste efecte negative, crescând riscurile insuficienţei respiratorii.
Poluarea aerului:
Fumul de ţigară este un puternic poluant în mediile închise, conţinând peste 7000 de substanţe chimice din care 69 cu puternic efect cancerigen. Fumul de ţigară în încăperile închise rezistă în aer până la 5 ore, afectând în continuare plămânii.
Fumatul pasiv:
Expunerea fătului în viaţa intrauterină la toxinele din fumul de ţigară împiedică adesea dezvoltarea şi buna funcţionare a plămânilor.
La nivel mondial, peste 165.000 de copii mor înainte de împlinirea vârstei de 5 ani de diverse boli respiratorii asociate fumatului pasiv. Copiii expuşi fumatului pasiv au un risc crescut de a dezvolta boli respiratorii cronice.
Conform studiului ESPAD (2019), pentru toate perioadele de referinţă – de-a lungul vieţii, în ultimele 30 zile şi consumul zilnic în ultimele 30 zile, consumul de tutun în rândul adolescenților din România se menţine la valori similare celor observate în studiul anterior. Consumul de tutun de-a lungul vieţii în rândul adolescenților continuă linia descendentă începută încă din 2003, scăzând succesiv de la 64%, la 54%, la 52%, respectiv la 51,7% şi ajungând în 2019,la 49,5%.
Consumul de ţigări în ultimele 30 de zile își menține un nivel similar celui observat în 2011, ajungând la 31,2%.
Consumul zilnic de țigări în ultimele 30 de zile revine la valoare înregistrată în 2011, respectiv 18,4%.
Faţă de riscurile consumului de tutun, adolescenţii au o percepţie mai scăzută asupra consecinţelor nefaste la care se expun, în proporţie de 12% aceştia văzând un risc ridicat dacă fumează ocazional. Aceeaşi percepţie scăzută asupra riscului ridicat o au adolescenţii şi faţă de consumul ţigărilor electronice 1-2 ori, doar 9,1% dintre ei indicând în acest tip de comportament un risc ridicat. În schimb, 59% apreciază ca fiind un risc ridicat să fumeze unul sau mai multe pachete de ţigări pe zi.
Loading ...
