Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
Cu toate împrejurările nefericite generate de actualul context epidemiologic, care a afectat profund inclusiv viaţa culturală a societăţii, cea mai importantă instituţie muzeală din acest areal geografic îşi onorează promisiunea făcută publicului său. Muzeul Ţării Crişurilor deschide, începând din această toamnă, primele expoziţii permanente amenajate în noul sediu, de pe strada Armatei Române nr. 1/A. Astfel, începând din 24 august şi până la finele lunii septembrie, respectând termenul contractual, va fi inaugurat o parte din circuitul expoziţional pe care Muzeul şi l-a propus să-l pună la dispoziţia vizitatorilor, constând în expoziţiile permanente ale secţiilor de Ştiinţele Naturii şi Arheologie–Istorie, de la demisol şi etajul I, care pun în valoare piese de excepţie din vastul patrimoniu mobil al instituţiei orădene.
Revenirea „acasă”
Criza care a afectat, mai bine de un deceniu, funcţionarea Muzeului Ţării Crişurilor, a debutat în 2006, odată cu retrocedarea, prin justiţie, a Palatului Baroc, care a fost sediul instituţiei începând din anul 1971. Încă de atunci se punea acut problema mutării Muzeului şi a transferării patrimoniului mobil într-un alt sediu, care să corespundă cerinţelor de funcţionare ale unui muzeu de talie europeană. Soluţia a venit în anul 2007, când clădirea vechii comenduiri a Garnizoanei Oradea a fost atribuită, de către autorităţile centrale, Consiliului Judeţean Bihor, forul tutelar al instituţiei muzeale, cu o destinaţie precisă – de a deveni noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor.
Refuncţionalizarea fostei Garnizoane şi adaptarea spaţiilor fostei cazarme militare la cerinţele unei funcţiuni culturale a fost un proces anevoios, care a debutat în 2007 cu repararea acoperişului. În 2008 a fost elaborat, de către Proiect Bihor SA, „Proiectul de reparaţii capitale şi amenajări interioare a noului sediu al Muzeului Ţării Crişurilor”. Acesta prevede reabilitarea întregului imobil, care oferă o suprafaţă utilă de circa 14.300 de metri patraţi, dintre care peste 6.000 de metri patraţi sunt destinaţi expoziţiilor permanente (vivariu, lapidariu, ştiinţele naturii, istorie – arheologie, artă universală şi românească, etnografie). Alţi 6.000 de metri patraţi sunt alocaţi depozitelor care adăpostesc cele peste 478.000 de piese de patrimoniu deţinute de muzeu (în colecţiile secţiilor Ştiinţele Naturii, Arheologie, Istorie, Artă şi Etnografie), iar 2.000 de metri pătraţi sunt pentru laboratoarelor de restaurare (os, piele, textile, carte veche, pictură, ceramică, metal şi lemn) şi spaţiilor cu funcţiuni administrative.
Tot în anul 2008, Consiliul Judeţean Bihor a aprobat investiţia pentru reabilitarea fostei Garnizoane, în valoare de peste 24 de milioane de euro, şi a organizat licitaţia, în urma căreia a fost desemnată câştigătoare firma Selina. Rezultatul a fost validat abia după şase luni, din motive care ne depăşesc.
În perioada 2009-2010 au fost executate primele lucrări de reparaţii capitale ale clădirii, care au fost întrerupte din motive subiective, ceea ce a mai întârziat câţiva ani finalizarea refuncţionalizării imobilului.
În anul 2016 a fost elaborat studiul de fezabilitate pentru amenajarea expozițiilor de la etajul I – Ştiinţele Naturii şi Arheologie–Istorie), corp A1– secţia Artă și demisol – Lapidariu, precum și amenajări exterioare. La finele aceluiaşi an, studiul a fost depus spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional (POR).
Anul 2016 a adus şi deblocarea situaţiei contractuale între CJ Bihor şi firma Selina, fiind semnat contractul de lucrări cu firma Euras SRL Satu Mare pentru restul de executat din contractul inițial (în urma licitației organizate).
În mandatul 2016-2020, CJ Bihor a asigurat finanţarea continuă a lucrărilor de funcţionalizare în regim normal a Muzeului Ţării Crişurilor în noul său sediu de pe strada Armatei Române nr. 1/A. Astfel, în decembrie 2017 a fost semnat contractul de finanţare între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene (Autoritate de management ADR Nord-Vest) şi CJ Bihor, pentru proiectul „Reparații capitale și amenajări interioare sediu nou – Muzeul Țării Crișurilor Oradea–lucrări de amenajare incintă și amenajări speciale de muzeu” (lucrări de amenajări exterioare și amenajări expoziții: parter–lapidariu, etajul I–expoziţiile permanente ale secţiilor Ştiinţele Naturii, Arheologie şi Istorie şi corpul A1–secţia Artă), implementat în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020 şi având valoarea de 21,65 milioane de lei.
Pe parcursul anilor 2018-2019 au fost organizate licitaţii, a fost întocmit proiectul tehnic şi au demarat lucrările de amenajare a expoziţiilor permanente de la etajul I şi corpul A1 ale Muzeului (Secţia Artă–„Artişti orădeni din perioada interbelică”, „Pictori şi sculptori orădeni din colecţia Muzeului Ţării Crişurilor” şi „Donaţia Iosif Fekete”).
De asemenea, la demisol a fost dat în funcţiune vivariul (din cadrul secţiei Ştiinţele Naturii), compus din două săli de acvarii şi terarii care adăposteşte peste 60 de specii de vietăţi.
Un muzeu etalon
Lucrările de reabilitare şi refuncţionalizare a noului sediu, dar şi a spaţiilor exterioare aferente imobilului, au continuat într-un ritm alert, iar în mai 2019 a fost lansat un nou proiect, pentru dotări interioare şi realizarea circuitelor expoziţionale de la etajele II (secţiile Istorie şi Artă) şi III (secţia Etnografie), de data aceasta pe o altă axă de finanţare europeană – RO-HU 446 Cross Border Education Center of Cultural and Historical Heritage. Proiectul are perioada de implementare din 2019 până în 2022, iar valoarea totală de 2,995 de milioane de euro, din care 2,4 milioane de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene, 360.000 de euro contribuţia Statului Român, iar 286.000 de euro finanţarea din partea CJ Bihor.
Încheierea primei etape de amenajare a traseului expoziţional din cadrul proiectului finanţat prin POR prevede prezentarea şi deschiderea pentru public a expoziţiilor permanente de la etajul I al Muzeului. Odată atins acest deziderat, Muzeul Ţării Crişurilor a lansat un proiect cultural, care se derulează în perioada august-septembrie 2020 şi care se compune din etape ce vizează inaugurarea primelor expoziţii permanente şi a noilor depozite ale secţiilor.
„Ne-am propus ca inaugurarea etajului I să aibă loc în luna mai a acestui an, însă pandemia a generat o întârziere de patru luni, deoarece partenerul din Ungaria, care realizează lucrările pentru dotările expoziţionale, a trebuit să respecte restricţiile carantinei din ţara de origine. Este şi motivul pentru care am considerat necesar să intrăm, treptat, în circuitul expoziţional local, naţional şi internaţional începând din toamna acestui an. Răspundem astfel şi dorinţei orădenilor de a funcţiona din nou”, precizează Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor.
Prima expoziţie permanentă – Lapidariul, este inaugurată luni 24 august, în cadrul unei conferinţe de presă. Aceasta va sta la dispoziţia publicului începând de marţi, 25 august, la demisolul noului sediu al Muzeului. Urmând acelaşi tipar, celelalte expoziţii permanente, ale secţiilor Ştiinţele Naturii şi Arheologie – Istorie, vor fi prezentate în cadrul unor conferinţe de presă şi, ulterior, deschise publicului pe parcursul lunii septembrie.
Încheierea acestei prime etape a procesului de realizare a spaţiilor expoziţionale respectă prevederile contractului de finanţare europeană şi va fi urmată de deschiderea celorlalte expoziţii permanente, de la etajele II şi III ale noului sediu. Inaugurarea acestora va avea loc, etapizat, pe parcursul anului viitor şi până în mai 2022, termenul final de implementare al celui de-al doilea proiect, RO-HU, prin care se asigură finanţarea amenajărilor expoziţionale ale noului muzeu care va dovedi astfel unul dintre etaloanele de urmat în lumea muzeală europeană.
Loading ...
