Actualizat noiembrie 26th, 2024 2:15 PM
Miercuri, 28 februarie, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis excepția de neconstituționalitate invocată de bihorenii Kiss Alexandru (ex-preşedinte UDMR şi CJ Bihor) şi omul de afaceri Beniamin Rus (n.b.: al căror caz se află pe rolul CCR) și a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români”, din art. 3 lit.f) a Legii nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională. Practic, potrivit revista22.ro, cei doi „grei” de mai sus au cotestat prerogativa SRI de a face interceptări pe MSN pentru infracţiunea de terorism şi de a obţine în acelaşi timp probe că persoanele monitorizate au comis o crimă (care nu are legătură cu terorismul) sau au făcut evaziune fiscală ori au săvârşit infracţiuni de corupţie. Kiss şi Rus au de a face cu aceste ultime capete de acuzare. Potrivit Legii, SRI este obligat să trimită probele astfel obţinute la parchete sau DNA pentru a fi folosite în dosarele penale obişnuite, de drept comun, care vizează infracţiuni ce nu ţin de siguranţa naţională. Altfel spus, dacă SRI monitorizează pe cineva pentru suspiciuni de activităţi din domeniul terorismului, dar îl prinde pe individ cu mâţa-n sac în materie de evaziune fiscală sau/şi corupţie (deci exact cazul Kiss – Rus), probele de rigoare nu pot fi utilizate.
CCR a deliberat astfel: „Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte.
Or, Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincție, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora. Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate, rezultă că se poate circumscrie unei amenințări la adresa securității naționale orice faptă/acțiune, cu sau fără conotație penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecința unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanțiate activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de 
supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, etc). Pentru aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată contravine prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalității, în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normei, art.26 referitor la viața intimă, familială și privată și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale…”. Conform Revista 22, inculpaţii Kiss şi Rus au invocat neconstituţionalitatea acelei părţi a legii.
Detalii despre cazul de mega-corupţie în care sunt implicaţi Kiss Alexandru şi Beniamin Rus (n.b.: cei doi fiind şi reţinuţi în vara anului 2015), respectiv, până la moartea sa, şi patronul Lotus Center, Alexander Mudura, puteţi citi AICI.
Loading ...
