Actualizat noiembrie 23rd, 2024 9:40 PM
Ceea ce, la început, semăna mai mult cu un subiect bun pentru istorici, studenţi la Istorie sau pasionaţi de povestea făuririi Marii Uniri a devenit proiectul de suflet al eurodeputatului Emilian Pavel. Preluând fără ezitare ideea colaboratoarei sale Cătălina Ficuţ (n.b.: descendentă a unui delegat la evenimentul de la Alba Iulia, în 1918), tânărul politician a înfiinţat Asociaţia „Urmaşii Marii Uniri”, o entitate care, însă, spre deosebire de altele care există doar pe hârtie, a făcut paşi importanţi în materie de cercetare a poveştii fiecărui bihorean care a mers să pună umărul la lipirea Transilvaniei de România „mică”. Luni, 26 februarie, Sala de Onoare de la noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor a adunat zeci de oameni care, din diverse unghiuri, se leagă (direct sau indirect) de evenimentul istoric de la 1 decembrie 1918. Descendenţi direct ai unor delegaţi bihoreni la Alba Iulia în urmă cu aproape 100 de ani, oficialităţi locale, bucureştene şi de la Gyula (Ungaria), studenţi de la Universitatea din Oradea (facultatea de Istorie Relaţii Internaţionale Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării), feţe bisericeşti, dar şi alţi invitaţi ai Asociaţiei „Urmaşii Marii Uniri” au fost martorii lansării oficiale a paginii web dedicate subiectului. Un site gen mini-enciclopedie specializată pe tema Centenarului prin prisma contribuţiei bihorenilor la actul de la 1 decembrie 1918.
Amfitrionul serii, europarlamentarul Pavel a ţinut să laude munca deja depusă de colaboratorii săi – inclusiv a studenţilor voluntari care fac muncă de teren, căutând urme ale delegaţilor de acum un veac prin satele judeţului nostru -, precizând totodată că activitatea Asociaţiei pe care o prezidează nu se va încheia la miezul nopţii dintre 1 şi 2 decembrie anul curent. Intenţia social-democratului este ca subiectul dezvoltat cu ajutorul site-ului urmasiimariiuniri.ro să treacă mai departe şi în anul 2019, şi în anul 2020, convingerea lui Emilian Pavel fiind că istoria localnicilor din Bihor care au contribuit la făurirea României actuale şi a urmaşilor acestora este atât de bogată încât va fi nevoie de mult timp pentru a epuiza tema. „Valorile pentru care acești oameni au luptat și s-au sacrificat trebuie să reprezinte modelul unei noi generații de români care să ducă România mai departe, să îi asigure locul cuvenit în cadrul construcției europene și să ne facă pe toți mai uniți și mai activi în calitate de cetățeni”, spune Emilian Pavel convins că principiile de acum 100 de ani sunt actuale şi acum.
În sala de la Muzeu au fost urmaşii mai multor delegaţi. Printre ei directorul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai”, Ligia Mirişan, care se trage din satul Chioag; bunicul ei, Gavril Chişbora, a fost unul dintre cei trimişi la Alba Iulia în 1918. De asemenea, a povestit despre bunicul ei, Petru, de asemenea, unul dintre delegaţii bihoreni, Ana Martin. Aceasta şi-a amintit de faptul că strămoşul ei a fost soldat în armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial, dar că, reîntors acasă, a militat pentru Unirea cu România a Ardealului. Petru Martin a primit, în 1968, Medalia Semicentenarului, la Primăria Oradea. Şi nu a încetat niciodată să întrebe: „Nu vin americanii?”. Minge ridicată la fileu pentru vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ioan Mang. Şi în calitate de lider PSD Bihor, dar mai ales ca fan al proiectului demarat de Emilian Pavel, social-democratul le-a spus celor prezenţi că un bunic de-al său, în judeţul Arad, păstra încă de la finele anilor `40 o sticlă de şampanie, pe care intenţiona să o deschidă la venirea americanilor. Potrivit lui Mang, nici aderarea la NATO a României şi nici accederea în Uniunea Europeană nu au fost privite de bunicul său drept o venire a americanilor. Prin urmare, sticla a rămas nedesfăcută, actualul vice de la judeţ având sarcina să o păstreze şi, eventual, să o dea mai departe. „Nu e uşor să faci un asemenea proiect”, a spus Ioan Mang referindu-se la Urmaşii Marii Uniri. Politicianul spune că şi CJ lucrează pentru marcarea Centenarului şi că a demarat amplasarea de plăcuţe comemorative în satele bihorene din care au plecat delegaţii spre Alba Iulia. „E important să-i amintim pe toţi. E poate cel mai de seamă act săvârşit pentru români, pentru întregirea ţării”, a declarat liderul PSD Bihor, convins că trebuie să-i cinstim şi pe urmaşii delegaţilor de acum un secol.
Prefectul Ioan Mihaiu şi-a trimis mesajul prin şeful de cabinet Răzvan Puia. Şeful Instituţiei Prefectului a pus accent pe grupul de lucru pe care l-a creat, grup din care fac parte oameni de cultură, istorici şi alte persoane care pot contribui la reuşita demersurilor privind celebrarea aşa cum se cuvine a Centenarului. Consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni consideră că, sub o formă sau alta, „cu toţii suntem urmaşi ai Marii Uniri” şi că nu trebuie uitat că şi dintr-o zonă a actualei Ungarii au fost oameni delegaţi să participe la evenimentul de la 1 decembrie 1918. Vasiloni a cerut public amplasarea unei plăci comemorative la Cenadul unguresc, iar în final, emoţionat foarte mult, a plecat de la microfon declarând că „ar fi nedemn pentru un diplomat român să lăcrimeze în faţa publicului”. Invitat special al acţiunii de luni (26 februarie), secretarul de stat Slavic Şaramet (de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni) a clarificat din start că e născut la Chişinău şi că, din punctul lui de vedere, Centenarul va fi sărbătorit prin diverse înfrăţiri între raioane moldovene şi judeţe de pe la noi. Ca ştire în premieră, Şaramet a precizat că Bihorul se va înfrăţi cu raionul Orhei
Europarlamentarul Emilian Pavel a încheiat partea oficială a manifestării invitând pe toată lumea să acceseze site-ul urmasiimariiuniri.ro şi să consulte poveştile delegaţilor, precum şi calendarul (cunoscât la această oră al) manifestărilor din Oradea / Bihor dedicate Centenarului. Tânărul social-democrat spune că instituţiile care organizează în acest an important diverse acţiuni de marcare a unui secol de la Marea Unire nu sunt concurente. „Ne ajutăm, învăţăm să colaborăm”, a declarat Pavel, mândru că a putut iniţia un asemenea proiect.
Loading ...
