Actualizat noiembrie 23rd, 2024 9:40 PM
N-a mai fost, la Oradea, o dezbatere publică atât de vie de la cea pe tema termiei, ţinută la Primărie. De data asta, cu Municipalitatea implicată de partea celor care protestează împotriva fermei de porci din Ioşia, dezbaterea a avut loc la Prefectură, sala mare de acolo fiind umplută aproape până la refuz de oamenii veniţi să îşi mai spună o dată păsul cu privire la activitatea companiei Nutrientul, considerată cauza principală a putorii care învăluie Rogeriusul, Ioşia şi alte zone ale oraşului. Se putea pune rămăşag pe faptul că, pe de o parte, nu se va ajunge la niciun rezultat favorabil pentru cetăţeni şi că, pe de altă parte, dezbaterea va degenera. Aşa a şi fost, căci majoritatea cetăţenilor – cei care au venit neimpulsionaţi de unele partide politice – nu au ţinut cont de regulile unui eveniment în care trebuie să te prezinţi, să vorbeşti frumos, să aştepţi ca ceilalţi să termine de vorbit etc.
Marţi, 28 noiembrie, la Prefectură, a fost orice, mai puţin o dezbatere constructivă. După 2 ore şi jumătate, ostilităţile nu se încheiaseră. În procente, discuţii decente, civilizate au fost cam 20%. În rest, strigăte, isterii, acuze şi ironii din partea celor care se plâng de mirosurile groaznice. Ţintele acestora au fost reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor, Gărzii de Mediu, firmei Acormed (care realizat studiul de amplasament al fermei) şi ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP). Merită spus din start că ironiile şi nervii nu au fost gratuite: în toiul discuţiilor cu ton forte ridicat, chiar şi trimişii APM şi DSP au recunoscut că duhoarea este reală şi supărătoare, dar s-au „acoperit” cu texte din legi şi enumerări de acte normative pe care, aparent, firma Nutripork le respectă. Şi, aşa cum s-a menţionat inclusiv într-o adresă oficială transmisă Primăriei Oradea, mirosurile nu pot fi cuantificate, totul depinzând de cât de sensibil este simţul olfactiv al cetăţenilor. De aici s-a ajuns chiar şi la incursiuni chimico-tehnice, arătându-se cum e cu poluarea apei şi solului de către ferma din zona Ioşia, respectiv la sfaturi din public privind aparatura cu care, chipurile, se poate măsura cu succes poluarea olfactivă.
La dezbatere au fost prezenţi lideri USR şi PNL Bihor. Dintre aceştia din urmă, preşedintele organizaţiei orădene, viceprimarul Florin Birta, şi deputatul Florica Cherecheş au şi luat cuvântul. Vicele a alunecat, la un moment dat, pe o uşoară pantă politică, menţionând că, în loc să se ocupe de cetăţenii care suferă din cauza mirosurilor pestilenţiale (n.b.: în ideea că ar putea lucra mai degrabă la schimbarea legislaţiei în materie de condiţii de amplasare a unor facilităţi precum fermele de animale), Guvernul se ocupă de legile Justiţiei. Birta şi-a mai trecut în palmares şi o polemică cu reprezentanta APM, Timea Mare de la Compartimentul Avize (n.b.: directorul executiv Olimpia Mintaş nu a fost acolo, deşi prezenţa ei a fost cerută de nişte cetăţeni extrem de informaţi care, cu ironia de rigoare, au strigat că ar dori să o cunoască). De asemenea, Florica Cherecheş a revenit asupra aspectelor pe care le-a tot transmis deja prin presă în ultima perioadă subliniind că preocuparea autorităţilor competente în acest domeniu ar trebuie să fie omul/orădeanul afectat. Între timp, indiferent cine vorbea la microfon, „suporterii” din sală vociferau la greu. Şi cu toate că viceprimarul orădean a precizat că nimeni nu vrea stoparea business-ului patronat de Iosif Pazurik, ci doar ca ferma să activeze fără să deranjeze cetăţenii, unii cereau închiderea Nutripork sau mutarea firmei.
La un moment dat, pentru minute lungi, dezbaterea – care a ajuns să fie moderată nu de angajata APM, aşa cum era normal, ci de un anume Bogdan Bealcovschi, cunoscut ca apropiat al PNL Bihor şi (co-)administrator al grupului „Oradea suntem noi” de pe Facebook – a intrat exclusiv pe mâna (gura) celor care protestează împotriva fermei de porci. Vocile solilor instituţiilor statului au fost inexistente, iar vehemenţa din sală era de aşa natură încât nu era de mirare dacă cei de la APM, DSP şi Acormed şi-ar fi luat catrafusele şi ar fi plecat. Ce-i drept, nici nu prea aveau ce să răspundă la exclamaţii gen „Ruşine să-ţi fie! Ţii cu Nutripork!”, „Aţi venit aici să ne spuneţi că le daţi autorizaţia”, „Nu-i da aprobarea, mă!”, „Doamnă, miroşi a rahat” sau „DNA să vină să vă ia!”. Toate acestea şi altele mai mult sau mai puţin suculente au putut fi auzite în sala mare de la Prefectură.
Un lucru e cert. Şi agreat de toate lumea prezentă: în Oradea pute. Uneori pute extrem de rău. Şi totuşi, ferma de porci a lui Pazurik respectă legile patriei şi normele privind poluarea. Asta reiese din toate rapoartele. Din păcate, însă, pentru autorităţi, din dezbaterea de azi a reieşit şi că diversele analize pentru a se vedea dacă Nutripork se încadrează sau nu în indicatorii stabiliţi de legislaţie au fost făcute în mod cel puţin dubios. Sau superficial. Cu aparatură nu neapărat performantă. De aici şi dubiul crescut al oamenilor, care au toate motivele să creadă în continuare că ceva e putred la mijloc. Că la suprafaţă pute rău. Şi nu se ştie când şi sub ce formă compania va fi dispusă să facă acele investiţii pe care şi Ministerul Sănătăţii le-a enumerat într-un răspuns oferit deputatei Cherecheş. Iar motive pentru neprelungirea autorizaţiei de către APM Bihor ar fi. Iată doar două dintre ele: lipsa unei perdele verzi care să protejeze zona cu locuinţe de mirosuri sau distanţă mai mică decât cea de 1 km prevăzută de lege între fermă şi prima casă.
Disperarea cetăţenilor e uriaşă. Oamenii, unii fiind reprezentaţi de entitatea Sîntandrei Metropolitan Area iau în calcul atacarea în contencios a unei eventuale decizii favorabile firmei Nutripork, iar alte voci au solicitat ca Primăria Oradea (pe raza căreia se află acum ferma din zona Ioşia) să analizeze posibilitatea organizării unui referendum local pe acest subiect puturos.
Loading ...
