Actualizat decembrie 3rd, 2024 1:31 PM
En Marche – așa se cheamă partidul personajului politic care urmează să devină președintele Republicii Franceze. În 7 mai, în Hexagon va fi o situație similară cu România anului 2000. Atunci când de teama venirii la Cotroceni a lui Corneliu Vadim Tudor, foarte mulți cetățeni – care în altă situație nu ar fi pus ștampila pe candidat de la PSD nici dacă erau picurați cu ceară – l-au votat pe Ion Iliescu în turul II.
Emmanuel Macron, viitorul președinte al celei de-a 5-a republici franceze, este noul om „providențial” al politicii din țara lui Voltaire. Are doar câțiva ani de politică efectivă și se poate lăuda – dacă ăsta e motiv de laudă – că a fost făcut om mare de actualul president, Fraoncois Hollande. Cel al căurui unic merit pare să rămână că l-a împiedicat, în 2012, pe Nicolas Sarkozy să rămână la Elysee încă 5 ani. Macron a fost militant socialist, dar s-a reorientat. Poate că a fost o mișcare gândită fix pentru ceea ce se întâmplă acum. Cine știe? Cert este că sub imaginea de tânără speranță reformatoare și unificatoare se poate ascunde o fiară despre care încă nu se știe exact în ce direcție va „mușca” și scuipa foc.
Un lucru bun, totuși: omul nu a mers (până acum) pe calea populismului gen Farage sau Le Pen și vrea în continuare ca Franța să rămână parte a Uniunii Europene. Deși euroscepticismul este deja un curent extrem de răspândit în Hexagon, țara regretând și acum, spre exemplu, trecerea la euro; moneda unică le-a tras-o urât francezilor de rând și micilor firme. Dar asta e o altă poveste.
En Marche (și nu pot să nu observ că cele două litere de început din cuvintele care formează denumirea formațiunii politice sunt identice cu cele ale numelui candidatului propulsat în turul 2 al prezidențialelor) / „În mișcare”, am putea traduce. Dar în ce direcție, în afară de rămânerea pe o traiectorie de Uniune Europeană? Și, mai mult decât atât, cu cine? Emmanuel Macron nu este nicidecum un fel de Jacques Chirac cu un recunoscut trecut administrativ, în ciuda trecerii pe la șefia Ministerului Economiei (în Guvernul Valls). Și nu e nici de notorietatea de acum 10 – 12 ani a lui Nicolas Sarkozy, recunoscut avocat de business cu bine cunoscute vederi de dreapta. Macron nu e un „stângaci” autentic, dar nici „dreptaci” nu poate fi. Că a fost membru convins (?) al Partidului Socialist. Fotografia din presa pariziană, în care i se pun în gură cuvintele „Merci, papa!”, în timp ce-l privește pe Hollande este edificatoare. Și cu substrat real.
Emmanuel Macron nu ar exista (sub forma de acum) dacă Francois Hollande nu ar fi renunțat la candidatura pentru mandatul al doilea. Așa-i viața: după ce ți-ai pierdut anii și resursele în scopul aproape unic de a-l denigra neîncetat pe Sarkozy, nu ai mai avut cele necesare pentru a lucra în beneficiul cetățenilor. Ba mai vin și escapadele tale amoroase cu deloc îndrăgita actrița Julie Gayet.
Și nici teroriștii nu au avut respect pentru intențiile tale prezidențiale, lovindu-te de mai multe ori în timpul mandatului. În mod normal, un președinte care trece prin asemenea încercări sângeroase crește (chiar și fără să vrea) în preferințele alegătorilor. În cazul Franței, de data asta, nu s-a întâmplat așa. Francois Hollande a devenit un dezastru politic și piatră de moară pentru partidul care ar fi trebuit să îl susțină pentru un nou mandat. Cel puțin, omul a avut decența să renunțe din timp.
Et monsieur Macron? Se aude despre el că și-a sărbătorit deja victoria finală alături de prieteni.
Și probabil că are dreptate: va fi președintele Franței. Un așa zis „tehnocrat” venit din partea unui soi de USR cu miros de camembert și gust de Beaujolais. Cică un partid social-liberal care își propune să unească. „Association pour le renouvellement de la vie politique” / „Asociația pentru înnoirea vieții politice” – așa se recomandă En Marche. Un partid înființat în urmă cu un an de zile. Este doar soluția de avarie a electoratului care se teme de extremismul promovat de familia Le Pen? Francezii vor da tot ei răspuns la această întrebare în zilele de 11 și 18 iunie, când vor fi rechemați la urne pentru alegerile legislative.
foto – vox-cdn.com
Loading ...
