Actualizat noiembrie 24th, 2024 10:54 PM
131 de pompieri militari (3 ofițeri și 128 de subofițeri) de la ISU „Crișana” au participat marți, 1 noiembrie, la un exercițiu de alarmare organizat de Direcția pentru Situații de Urgență. Salvatorii bihoreni au fost detașaț la Iași, loc în care au fost prezenți cu 19 autospeciale. Desfășurarea de forțe a implicat 17 autospeciale: autospeciale de primă intervenție și comandă, autospeciale de lucru cu apă și spumă, autocamioane de intervenție, ambulanțe de prim ajutor calificat, autospeciale de descarcerare grea, de prima cercetare și evaluare chimică, biologică, radiologică și nucleara, respectiv de transport personal și victime multiple, microbuze, precum și 2 autobuze puse la dispoziție de Școala de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu” Oradea.
Exercițiul de azi s-a numit „Seism 2016”. Scenariul: „în această dimineață, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur major, cu magnitudinea de peste 7 grade pe scara Richter, care a afectat orașele București și Iași. Structurile ISU din toată țara au fost alertate și au trecut la planul ROȘU de intervenție, care presupune ca întreg personalul să se prezinte la unitate. Efectivele ISU din județele care nu au fost afectate de seism vor pleca spre București și Iași. Pentru asigurarea intervenției în zonele afectate, în sprijinul structurilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, au fost mobilizate și efective ale Poliției, Jandarmeriei și ale Inspectoratului General de Aviației al MAI”.
Potrivit datelor furnizate de ISU „Crișana”, a fost alertat și Statul Major General al Ministerului Apărării Naționale pentru oferirea de sprijin în caz de nevoie. Scopul acțiunii de azi este verificarea capacității de reacție și de intervenție a structurilor pentru situații de urgență, timpul necesar mobilizării unor capabilități suplimentare, modul de implementare a procedurilor de coordonare adoptate în acest an, precum și identificarea și remedierea eventualelor deficiențe.
Iată cele 25 de „porunci” ale pompierilor pentru cazul în care s-ar produce un cutremur:
1. Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile! Nu vă speriaţi de zgomotele din jur!
2. Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente grave, nedorite! Atenţie! Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor şi, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinţă parter ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.
3. Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc.! În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos, iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor elemente de construcţie rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.
4. Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede, iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic!
5. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, iar dacă este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice!
6. Nu alergaţi în stradă!
7. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă! Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur!
8. Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite!
9. În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele şi să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode vecinii şi echipele de salvare/intervenţie de prezenţa dvs.!
10. Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism! Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă!
11. Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze! Nu mişcaţi răniţii grav – dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze – până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat!
12. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile!
13. Telefonul nu trebuie utilizat decât pentru apeluri către serviciile de urgenţă, în cazuri justificate, pentru a nu bloca circuitele telefonice!
14. Dacă s-a declanşat un incendiu, căutaţi să-l stingeţi prin forţe proprii!
15. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior! În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis!
16. Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole!
17. Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieşirea din clădire, utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărţi groase etc..
18. Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare! Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi! Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi intervenţia persoanelor autorizate!
19. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Evitaţi să fiţi confundat cu răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi fără rost zonele calamitate!
20. Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare!
21. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale organelor în drept!
22. Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice – aşa numitele replici -, fără a intra în panică! Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti!
23. La evacuare, daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandările salvatorilor!
24. Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu, aţi fi surprinşi sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă etc. blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.
25. În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică, să acordaţi primul-ajutor celor răniţi, iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia – de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau a mobilierului. O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi primul ajutor necesar. Persoanele aflate în astfel de situaţii de criză trebuie să evite contorizarea timpului scurs până la salvare, deoarece, în astfel de condiţii, deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică rezistenţa de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile.
Loading ...
