E zonă specială. Ba nu e!
Cu toate că o serie de instituții de profil au confirmat statutul special al zonei (care interzice orice exploatare în scopuri turistice a terenurilor în cauză, mai puțin în scopul practicării turismului tradițional, cu rucsacu în spate), Togor spune că promotorii locali ai proiectului Companiei de Turism Hoteluri și Restaurante Padiș (CTHR) au avut parte de complicitatea unui angajat de frunte al Ministerului Mediului. Este vorba despre Silviu Megan, director al Direcției Conservarea Naturii Biodiversitate și Biosecuritate. Pe baza unei noi hărți a zonei Padiș, despre care președintele CRSE susține că a fost făcută cu ajutor din partea lui Francisc Kalamar de la Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bihor, Ministerul de resort a decretat, sub semnătura lui Megan, că zona în chestiune nu ar fi de conservare specială. Verdictul din 2007 al Ministerului Mediului a venit în contradicție chiar și cu Academia Română și cu Institutul de Speologie „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca. De asemenea, s-a mers pe ideea reclasificării zonei deși, tot acolo, a mai fost un litigiu atunci când unei firme de telefonie mobilă i s-a interzis să își amplaseze o antenă. Conform celor declarate azi de către Mihai Togor, un principal susținător al proiectului CTHR, de la bun început, a fost Ștefan Seremi, pe atunci vicepreședinte al CJ Bihor, care a participat la toate ședințele legate de acest subiect pledând cauza investitorului și bazându-se pe oamenii sus-puși de aceeași culoare politică (PDL).

Filiera cipriotă
Cum demersurile ecologiștilor nu s-au oprit, aceștia înaintând chiar și o petiție la Agenția de Mediu, potențialii investitori au apelat la o altă variantă de a obține ceea ce vor. Așa a intrat în joc, relatează șeful CRSE, o firmă din Cipru, numită SC Poiana Padiș, având un capital social de 200 lei și cu sediul social la Limassol. Alături de CTHR, aceasta a reluat procedurile de solicitare de aviz pentru investiția majoră din Padiș. Pe baza unui nou certificat de urbanism (obținut deja sub conducerea liberală a CJ) și înaintând o nouă adresă prin care zona cu pricina este descrisă ca nefiind una de conservare specială (semnată de același Silviu Megan – foto), inițiatorii au primit și un aviz de la ITRSV Oradea, care permite trecerea în intravilan a celor 85 ha. Adică se dă, practic, liber la construit. Totuși, hârtia de la ITRSV mai conține o mențiune importantă: avizul nu ține loc de aprobare pentru scoaterea din fondul forestier național. Cu alte cuvinte, se recunoaște că pe suprafețele în cauză există un fond forestier.

Proprietari de terenuri inspirați…
Având la bază această documentație, considerată ilegală de către contestatarii proiectului investițional din Padiș, în luna mai a anului 2010, Consiliul Local Budureasa a adoptat o hotărâre prin care se trece în intravilan terenul. Hotărâre pe care Prefectura Bihor, condusă de Gavrilă Ghilea, a avizat-o de legalitate. În opinia lui Togor și a celorlalți militanți pentru un Padiș natural, șeful Instituției Prefectului are motive personale pentru a închide ochii asupra neregulilor. Concret, se pare că, prin firma Oviserga, înaltul funcționar public deține 3 loturi de teren în zona controversată: 1.212 mp achiziționați în anul 2007, 1.269 mp cumpărați în 2008 și încă 1.425 mp cumpărați în iulie 2009, când era deja prefect al Bihorului. Aceste terenuri au fost cumpărate direct de la CTHR, care a vândut mare parte din hectarele respective. Printre cei care s-au întăbulat pe parcele din zonă se numără și funcționarul de la Cadastru, Francisc Kalamar, despre care Mihai Togor spune că a întocmit în mod fraudulos o nouă hartă a zonei disputate. De asemenea, ecologiștilor li se pare cel puțin interesant că transferuri masive cu terenuri din Padiș au fost făcute tocmai în 2010, an de criză economic în care imobiliarul nu prea era profitabil.

Capul lui Ghilea vrem!
În acest moment, CRSE „Munții Apuseni” se află în procese pentru a dezactiva toate hotărârile care permit, în mod fraudulos spun ecologiștii, distrugerea Padișului așa cum îl cunoaștem acum. Pe lângă latura juridică, CRSE intenționează să depună memorii la Președintele României și la premierul Emil Boc, iar casa de avocatură care reprezintă Centrul face demersurile pentru a-l denunța penal pe Silviu Megan pentru ilegalitățile descoperite săvârșite de acesta. Nu în ultimul rând, Mihai Togor spune că va cere Ministrului de Interne să îl demită pe prefectul Ghilea pentru complicitate la aceste ilegalități și conflict de interese. Șeful Prefecturii Bihor nu a putut fi contactat pentru a reacționa la acuzele ecologiștilor.