Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
O fi din cauză că locul, Parcul 1 Decembrie, nu poate primi 4 sau 5 mii de oameni precum Piața Unirii? O fi pentru că nu a fost anunțată o fastuasă paradă militară ca în prima zi din decembrie? O fi pentru că nu s-a dat fasole și ciolan? Că pe vreme nu prea se poate da vina, având în vedere că gerul s-a mai potolit. Foarte puțină lume a sacrificat o oră din ziua de duminică, 24 ianuarie, pentru a veni în centru pentru sărbătorirea Micii Uniri.
Până și Turnul Primăriei Oradea suna adunarea, melodia de la ora fixă fiind „Hora Unirii”. Aproape degeaba. În afară de cei obligați prin „fișa postului” să participe la fetivitatea dedicată evenimentului din 1859, doar puțin cetățeni au simțit românește în această zi. Sau, cel puțin, așa se poate judeca având în vedere prezența slabă de lângă statuia Ostașului Român. Ceremonia organizată de Prefectura Bihor cu prijinul Primăriei Oradea și al Consiliului Județean Bihor a adus pe platou nelipsiții militari și preoți, dar și oficialități multe. Prefectul Claudiu Pop, primarul Ilie Bolojan, deputatul Florica Cherecheș (PNL), senatorii Găvrilă Ghilea (PNL) și Florian Bodog (PSD), viceprimarul Mircea Mălan, vicepreședintele CJ, Ionel Avrigeanu, episcopii Sofronie (ortodox) și Virgil (greco-catolic), respectiv majoritatea șefilor de servicii deconcentrate și directorii unor instituții publice au asistat la ceremonie.
După clasicul Te Deum, cei prezenți au ascultat vorbele istoricului Gabriel Moisa, care a făcut un rezumat al conjuncturii instorice din 1859, evocând și elogiind generația „excepțională” de politicieni, de lideri care au făcut cele necesare pentru ca unirea Țării Românești cu Moldova să se poată întâmpla. Moisa a subliniat și importanța alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al celor două țări (la început separat, în fiecare țărișoară), dar nu a uitat nici de modul în care a putut fi începută adevărata modernizare a României: acceptarea unui rege de origine străină, respectiv Carol I.
Și prefectul Claudiu Pop a reluat date istorce aferente zilei de 24 ianuarie 1859, arătând că, în afară de turci și de austro-ungari, toate marile puteri europene au fost favorabile unirii principatelor. Unire care a condus la actul de la 1 decembrie 1918.
După ceremonia de depunere de flori și coroane (n.b.: un moment de gâtuire a „circulației” fiind cel în care delegația PSD a trebuit să aștepte pe scări până când liberalii, la fel de numeroși, au părăsit perimetrul…), prin care soclul statuii Ostașului Român s-a colorat din nou, militarii s-au retras printr-o defilare aplaudată de auditoriu, lăsând loc celor două momente artistice incluse în program: recitalul corului „Traian Moșoiu” al Primăriei Oradea, respectiv cântecele interpretate de corul elevilor Liceului de Arte. Aceștia din urmă au mai înveselit atmosfera sobră, iar Hora Unirii a fost întinsă tot pe acompaniamentul sonor al tinerilor. O parte a puținilot cetățeni participanți s-au amestecat cu politicieni, directori de instituții, aleși și ofițeri înconjurând statuia din Parcul 1 Decembrie.
Loading ...
