Actualizat noiembrie 22nd, 2024 12:55 PM
La început de an, în partea a doua a celui de-al doilea mandat de edil-șef (care ar putea fi și ultimul), primarul Oradiei a răspuns unor întrebări pe care bihorstiri.ro i le-a adresat. Ilie Bolojan ne-a stat la dispoziție în cursul zilei de 5 ianuarie și a vorbit despre subiectele abordate, care sunt mai degrabă de natură administrativă, însă nu a fost neglijată nici latura politică. Desigur, au rămas multe lucruri neîntrebate, nediscutate în cadrul acestui interviu. Sunt, de asemenea, chestiuni discutate off the record, iar subsemnatul s-a angajat să nici nu le facă publice, conform înțelegerii cu primarul Bolojan.
Bihorstiri.ro (Rep): Dintre proiectele cu finanțare europeană în care Primăria Oradea este angrenată și care trebuie să fie finalizate cel târziu la 31 decembrie 2015, pentru care aveți emoții? Care sunt cele ce ar putea să nu fie încheiate în timp util pentru a nu pierde finanțarea nerambursabilă?
Ilie Bolojan (IB): Avem două probleme. Amândouă sunt legate de termoficare. Cea mai mare investiție este centrala nouă (n.b.: peste 50 milioane de euro), iar proiectul se întinde până în februarie 2016. El depășește ușor termenul de 1 ianuarie 2016 din cauza contestațiilor și procedurii greoaie care a durat peste un an de zile. E adevărat: noi am discutat cu consorțiul care a câștigat cerându-le să se mobilizeze în așa fel încât să termine lucrările înainte de 1 ianuarie 2016. Acesta este cel mai mare proiect și cel care, și datorită contractului, are șanse să nu se termine în timp util. Dacă nu se va termina la 1 ianuarie 2016 și vom fi la doar, să zicem, 90% sau 95%, noi va trebui să punem 5% sau 10% din bani. Asta înseamnă 2,5 sau 5 milioane de euro. Este o sumă mare, bugetul de investiții al Oradiei pe 6 luni. N-am vrea să punem acești bani (din surse proprii), dar dacă nu se va termina, s-ar putea să fim în situația de a-i pune. Altfel s-ar putea să fim nevoiți să-i punem pe toți. Dacă nu terminăm proiectele până la 1 martie (2016) din banii noștri (n.b.: completând suma decontată de Uniunea Europeană), trebuie să punem banii integral, inclusiv în contul celor primiți ca fond nerambursabil până la 31 decembrie 2015. Este un proiect cu riscuri, un proiect complex. Ceea ce e avantajos este că firma General Electric s-a angajat să livreze turbina (pe gaz) în luna mai și, teoretic, ar fi timp suficient pentru a putea termina lucrarea la 1 ianuarie 2016.
A doua lucrare întârziată și cu probleme este cea de reabilitare a rețelelor din cartierul Nufărul – zona Lotus, Bumbacului, Morii – prin trecerea unei părți din sistemul de încălzire pe energie geotermală și integrarea sa în sistemul centralizat astfel încât iarna, când geotermalul nu poate asigura încălzirea necesară, să intervină CET-ul. Problema pe care o avem acolo e de natură financiară: a fost dată o circulară a Autorității de Management către organismele intermediare – precum cel de la Energie – în care se spune că contractele de finanțare care expiră nu se mai prelungesc dacă nu sunt semnate contractele de execuție aferente. Adică să existe garanția că banii chiar se pot consuma. Suntem în situația în care, la final de noiembrie, nu am avut contractul de execuție semnat. Noi vom finaliza procedura de licitație vineri (9 ianuarie), din câte înțeleg de la domnul viceprimar Mircea Mălan (n.b.: președintele Comisiei). S-au mai cerut clarificări și vineri este termenul final. Prin urmare, trebuie să facem demersuri pe lângă Ministerul Economiei în vederea prelungirii acestui contract de finanțare. În caz contrar va trebui să-i acționăm în instanță și să obținem prin instanță semnarea contractului de finanțare. Necazul va fi că, în acest din urmă caz, proiectul nu va mai putea fi implementat până la 1 ianuarie 2016, dar dacă se va întâmpla asta Ministerul va fi obligat să ne preia pentru următoarea perioadă de finanțare; ce nu se cheltuie să ne dea în sesiunea următoare (2014 – 2020). Eu sper să convingem Ministerul sau instanța că e o formulă exagerată deoarece lucrarea trebuie terminată în 8 luni de zile. Deci dacă semnăm la 1 februarie, trebuie să terminăm la 1 noiembrie.
Acestea sunt cele două proiecte mari – primul de 53 de milioande de euro, al doilea de 17 milioane – cu care am putea întâmpina probleme în privința termenului de finalizare. Celelalte proiecte au contractele de execuție semnate și au termenele de finalizare 1 ianuarie 2016, iar dacă nu se întâmplă ceva firmele ar trebui să termine lucrările.
Rep: Inclusiv Piața Unirii?
IB: Inclusiv. Dar vă spun: va fi cel mai greu an din istoria noastră administrativă din ultmii 25 de ani. Orașul va fi un șantier. Vom avea săpături practic în tot orașul. Gândiți-vă că săpăm aproximativ 200 km de rețele, 17 km de rețele de termoficare – jumătate sunt deja săpați -, 50 km de rețele de apă și canalizare – jumătate sunt săpați deja – și 150 km de canalizație tehnică – 40 km sunt deja săpați -. Numai să sapi distanța de la Oradea la Cluj într-un an și jumătate nu-i o chestiune simplă, dar trebuie săpate șanțurile și puse rețelele, sudate (unde este cazul), asamblate. Va fi un an foarte dificil din punctul de vedere al organizării, supravegherii și derulării acestor lucrări. Ele trebuie să fie și de calitate. Constructorii sunt foarte diferiți. Lucrăm cu companii care, o parte, sunt din Bihor, avem și companii străine și din alte județe ale țării. Într-un an trebuie să facem cât în 10 ani, ca investiție. Cam acesta este anul 2015.
Rep: Ați pomenit de CET și e clar că termoficarea este poate cea mai spinoasă problemă a orașului. Referitor la centrala actuală, mai aveți noutăți cu privire la chestiunile de mediu sau cele legate de acea amendă de peste 33 de milioande de euro (n.b.: primită de Electrocentrale SA pentru depunerea cu întârziere a unei părți a certificatelor verzi)?
IB: Cu amenda suntem într-un proces. Nu cred că va afecta sub nicio formă sistemul de termoficare pentru că amenda este aplicată operatorului. Acesta fiind în insolvență, nu are capacitatea să plătească nici toți creditorii conform planului de reorganizare aprobat. Prin urmare, amenda nu va putea fi încasată în termeni reali. Credem că în instanță vom anula această amendă pentru că este anormal să dai o amendă de câteva zeci de milioane de euro pentru 2 zile de întârziere. Nu se poate! Numai la noi se întâmplă o asemenea chestiune.
Problemele legate de aprovizionare, în condițiile în care firma (Electrocentrale) este în insolvență, sunt în principal rezolvate. Noi ne aprovizionăm cu cărbune din Ungaria și de la Voivozi. Avem contractele semnate, suntem cu plățile la zi. Avem un stoc, ce-i drept nu foarte mare – de două-trei săptămâni în perioada de iarnă -, pentru că nu mai avem unde să depozităm din cauza lucrărilor de la centrala nouă. Deci trebuie să mergem în această formă strânsă de stocuri, dar lucrăm programat (n.b.: pentru refacerea stocurilor de combustibil) și sperăm să nu avem alte tipuri de probleme.
Rep: Când am întrebat de CET, m-am referit și la problema cu poluarea de la centrala actuală…
IB: Este adevărat că s-a încercat de câteva ori obținerea prelungirii de către Ministerul Mediului a autorizației de funcționare până la implementarea proiectului pe fonduri europene. Deci până la punerea în funcțiune a noii centrale. Nu s-a reușit acest lucru. Noi ce credem: așa cum s-a găsit o formulă la Iași (n.b.: prelungirea funcționarea până la pornirea noii centrale de acolo) se putea găsi și pentru Oradea și se poate în continuare. Este varianta cea mai acoperitoare 100%. Sau există varianta a doua, pe care noi o acceptăm: să fim lăsați în pace într-o stare de semi-legalitate, să discutăm foarte deschis. Dacă am putut funcționa în această iarnă până acum, eu cred că putem să funcționăm în condiții normale până la finalul sezonului de iarnă; apoi, cel mai probabil, vom trece pe gaz așa cum am făcut și anul trecut și nu vom mai polua.
Rep: Dar care-i diferența între Iași și Oradea în ceea ce privește acest subiect? De ce acolo s-a putut și la noi nu?
IB: Nu am toate detaliile.
Rep: Deci nu bănuiți că ar fi o chestiune politică, știindu-se faptul că primarul de Iași face parte din arcul guvernamental…
IB: Nu pot să spun așa ceva. Nu am probe și nu pot să mă lansez în tot felul de speculații. Știți, eu mai am o problemă: sunt și președinte al Asociației Municipiilor din România. Fie rezolv probleme de sistem, generale, fie rezolv problemele Oradiei. Evit să intru în astfel de dispute politice pentru că trebuie să colaborez cu toți primarii de municipii, indiferent de partidul din care fac parte.
Rep: Când veți începe promovarea intensă, promisă de altfel, a proiectului de alipire a comunei Sânmartin de Municipiul Oradea?
IB: În mod normal, campania va începe la sfârșitul lunii ianuarie și va fi derulată până în primăvară. Până pe la final de aprilie. În 10 mai va fi Referendumul. Acest proiect are în vedere exploatarea potențialului economic al municipiului și al Zonei Metropolitane în așa fel încât să menținem creșterea economică a Oradiei. Noi suntem în competiție cu alte orașe, cu polii de creștere Timișoara și Cluj-Napoca, orașe cu economie mult mai puternică decât a noastră, orașe cu populație mult mai mare. Avem nevoie să compensăm acest deficit de teritoriu, de populație și de companii prin punerea în valoare a tot ceea ce avem local, prin dezvoltarea turismului, prin alipirea celor două branduri – zona de turism balnear de la Băile Felix și zona de turism urban din centrul istoric al Oradiei – astfel încât să dezvoltăm cu o viteză și mai mare orașul nostru și Zona Metropolitană în anii următori. Aceasta e miza, nu e ceva politic la mijloc. Va fi un vot efectiv pentru localități. Sper să-i convingem atât pe locuitorii Oradiei, cât și pe cei din Sânmartin să participe la Referendum. Condiția de validare este legată de o prezență a populației la urne în proporție de cel puțin 30%. Iar jumătate dintre cei care se vor prezenta sper să voteze „pentru”.
Rep: Ce informații aveți? Cum privesc oamenii ideea fuziunii administrative? Intenția a fost făcută publică de aproape un an de zile…
IB: La Oradea e doar o chestiune de mobilizare la urne. La Sânmartin va trebui să le explicăm oamenilor care e situația cu taxele și impozitele pentru că a apărut o discuție legată de creșterea acestora pe teritoriul comunei. Cetățenilor le vor fi explicate măsurile propuse astfel încât ei să fie convinși că nu va exista niciun impact fiscal în următorii ani. Iar eventualul impact va fi peste vreo 15 ani, când efectele fuziunii vor fi deja vizibile și vor compensa pe deplin ceea ce s-ar pierde prin unificare. Nu trebuie să ne ascundem după deget. Avem această problemă în Sânmartin. Vom încerca să explicăm și să-i mobilizăm în această perioadă pe cei care susțin fuziunea. Referendumul va avea loc în data de 10 mai, simultan în Oradea și în Sânmartin.
Rep: Liderii centrali ai PNL tocmai au anunțat azi (n.b.: 5 ianuarie, data consemnării interviului) anumite măsuri, intenții pentru noua sesiune parlamentară. Amintesc câteva: moțiune de cenzură, modificarea Legii electorale, alegerea primarilor și președinților de consilii județene în două tururi de scrutin. S-a discutat despre aceste lucruri și în filiale sau urmează să se întâmple asta?
IB: Probabil că urmează să se dezbată. Încă nu a fost o discuție pe aceste teme (pe plan local). Dar sunt niște măsuri logice. Într-un sistem normal, Opoziția n-are cum să aplaude Guvernul și mereu când acesta dă semne de slăbiciune va fi depusă moțiune de cenzură pentru dărâmarea lui. De asemenea, cred că referitor la legislația electorală, deficiențele constatate trebuie să fie rezolvate acum. Cred că e important să clarifici să evităm situații de genul Parlamentului supradimensionat precum după alegerile din 2012. Totodată, alegerea în urma a două tururi a primarilor și președinților consiliilor județene le-ar da o mai mare legitimitate acestora. Asta dacă nu se ia din primul tur 50% + 1 din voturi. Sistemul cu alegerea din primul tur de scrutin a fost încurajat în principal de președinții de consilii județene și de primarii care erau în funcție pentru că le crează un avantaj. A fost un fel de înțelegere în anii anteriori. O alegere în două tururi poate să răstoarne o astfel de situație. Îi poate coaliza pe ceilalți, care nu susțin candidatul cel mai bine plasat după primul tur.
Rep: Un nou Guvern, condus de PNL, ce ar însemna pentru Ilie Bolojan? Plecare la București?
IB: Nu. Sunt prea importante proiectele pe care le are astăzi Oradea. Sunt complicații la fiecare dintre aceste proiecte, începând, de exemplu, cu branșarea centralei termice la magistrala Transgaz, ceea ce ar însemna o economie de 5 milioane de euro/an la costul combustibilului. Aproximativ 25%. Și pentru asta trebuie să fac tot ce ține demine și, cunoscând această problemă, trebuie să o duc până la capăt. Fiecare proiect are probleme care trebuie să fie rezolvate din mers și am avantajul celui care le-a scris în vechiul mandat, le cunosc destul de bine. Deci am această obligație față de acest oraș, indiferent de ce oportunități politice ar fi, să închid aceste proiecte. Nu se pune problema unei plecări dacă cumva PNL ar ajunge să formeze Guvernul împreună cu alte partide.
Rep: Cum sunteți privit de conducerea centrală a PNL?
IB: Nu știu. Trebuie să-i întrebați pe cei de acolo.
Rep: Reformulez: cum credeți că sunteți văzut de către cei de la centru? Ca omul pe care l-ar promova, dar totuși nu vor pentru că se știe că e căpos și că nu ar fi ascultător într-o anume funcție?
IB: Ar trebui să-i întâlniți și să-i întrebați, dar există riscul să văr răspundă protocolar. Eu am încercat acolo unde am ajuns, pe o funcție, să-mi fac treaba. Să las ceva în urma mea. Când am intrat într-o instituție am preluat-o într-o anumită stare. Scopul meu a fost ca atunci când plec de acolo să las acea instituție într-o stare incomparabil mai bună, vizibil mai bună. Dumnezeu m-a ajutat să fac acest lucru până acum. Eu cred că sunt perceput în primul rând ca om de administrație și mai puțin ca om care are o componentă politică pronunțată. Nici nu poți pe aceste funcții să faci politică. Trebuie să faci administrație. Gropile din Oradea sau alte asemenea probleme nu au culoare politică. Spre deosebire de alți colegi din PNL care au profil de tip politic, eu cred că am avut în acești ani un profil de tip administrativ. De aceea nici nu am fost atât de activ la nivel de țară, pe linie politică. Eu cred ceva: nu poți face bine mai multe lucruri deodată. Nu se poate. Iar decât sa faci 2-3 lucruri prost, mai bine te limitezi la unul. Îl faci pe acela cât poți de bine – nu poți să-l faci niciodată perfect -, decât să faci mai multe lucruri și să iasă prost.
Rep: Ca om atașat Partidului Național Liberal, cum vedeți alegerea Alinei Gorghiu în funcția de președinte?
IB: Eu l-am votat pe domnul Ludovic Orban. Am avut două logici când am acordat acest vot. Prima a fost logica unui mandat. Noi am avut discuții în PNL Oradea și Bihor și colegii noștri, între cei doi candidați care erau anunțați, au optat pentru domnul Orban. Eu am plecat la București având acest mandat, să-l votez pe el. Dacă nu aș respecta un mandat pe care mi-l dau orădenii sau partidul meu, înseamnă că nu aș ști pe cine reprezint. A doua logică a votului a fost votul sigur. Un partid trebuie organizat. E o problemă de experiență: trebuie să cunoști filialele, să cunoști oamenii. Din acest punct de vedere am considerat că Ludovoc Orban, în afară de a fi o persoană care să reprezinte noile tendințe, noul val, este suficient de experimentat pentru a lua niște decizii corecte. Oricum e mai experimentat decțt doamna Gorghiu. Aceasta a fost logica votului meu. Asta nu înseamnă că doamna Gorghiu nu poate să facă o figură foarte bună la conducerea PNL. Sper să facă o treabă bună. Am vorbit cu dânsa. Am anunțat-o că l-am votat pe Ludovic Orban, poate și știa. Eu nu fac un secret din chestiunile acestea. Partidele politice, dacă sunt conduse de oameni normali, performanți, de oameni care nu au un balast mare în spate sunt un câștig pentru țară. Indiferent că e vorba de PSD sau PNL. Sper ca un nou venit să arate și altceva.
Rep: Dacă nu mă înșel, în acest ar trebui să fie alegeri interne în PNL Bihor. Ce se va întâmpla cu modul de conducere a partidului, a filialei?
IB: Noi acum funcționăm după logica noului PNL. Cred că, deși e dată o limită a fuziunii anul 2017 – după alegerile parlamentare din 2016 -, ar fi de preferat ca această fuziune să se facă de adevăratelea în acest an. Să nu mai existe aceste conduceri paralele pentru că dacă în Bihor este o situație bună, neexistând divergențe majore (între partea PNL și partea ex-PDL), sunt județe în care lucrurile nu merg la fel de bine. E greu de presupus că intri într-o competiție în 2016 la locale și la parlamentare, trebuie să te miști cu viteză maximă și ajungi într-o intersecție cu doi șoferi care au fiecare câte un volan. În mod clar va fi o lipsă de randament, o lipsă de coordonare și, doar pentru a menaja anumite orgolii, cred că nu se cuvine să amânăm această fuziune. Și eu sper să se facă anul acesta.
Rep: Veți propune oficial acest lucru?
IB: Da. În discuțiie care au avut loc am fost de acord cu această chestiune. E o chestiune logică, de management al unui partid.
Rep: Și în caz că se va ajunge la această definitivare a fuziunii, ce veți face? Folclorul vorbește despre faptul că v-ar interesa să preluați șefia filialei PNL Bihor…
IB: Nu. Primarul de Oradea are atâta de lucru încât nu este în stare, indiferent cine ar fi el, să se ocupe și de altele. La modul sincer. Aici (n.b.: la Primărie) trebuie să stai de dimineață până seara și nici așa nu rezolvi toate problemele orașului. Sigur, o să mi se spună chestia cu delegarea de sarcini. Ea, desigur, funcționează, însă nu poți performa dacă nu aloci timp și nu muncești. Chiar dacă îți place ceea ce faci. Nu s-a văzut nicăieri performanță fără muncă. Eu sunt suficient de încărcat cu ce fac acuma: Primăria Municipiului Oradea – care îmi ia 95% din timp – și Asociația Municipiilor din România unde, fiind președinte executiv și având probleme de natură penală ceilalți colegi de-ai mei din conducere (n.b.: președintele Tudor Pendiuc, primarul de Pitești, arestat pentru luare de mită), neputând să mai activeze, trebuie să mă duc o dată pe săptămână la București pentru asta, trebuie să stau să semnez actele asociației, să particip la negocieri pentru pozițiile Asociației. Și fac administrație. Fac ceea ce-mi place. La modul deschis: nu mi-aș putea permite asumarea unor sarcini multe de natură politică în plus pentru că nu le-aș putea duce bine.
Rep: Domnul Găvrilă Ghilea (n.b.: președintele fostului PDL Bihor) ar putea deveni președinte al PNL Bihor?
IB: În urma fuziunii, trebuie să vedem cum se va decide funcția de președinte, dar în mod clar, cel mai probabil, unul dintre cei doi co-președinți (n.b.: Ghilea și Cornel Popa, liderul clasicului PNL Bihor) poate fi soluția pentru funcția de președinte al filialei județene a noului partid.
Loading ...
