Actualizat mai 7th, 2024 12:43 PM
Estimările neoficiale ale forțelor de ordine spun că mitingul de duminică, 6 aprilie, a strâns în Piața Unirii aproape 500 de oameni. Mult în comparație cu prezența obișnuită la manifestațiile organizate în Oradea, dar puțin față de așteptările organizatorilor și față de importanța subiectului care scoate în stradă, de vreo 2 ani de zile, mii și mii de români peste tot în țară.
Academia Civică Bihor (ACB) a dat o formă specială unui miting care a făcut parte dintr-un mare șir de manifestații anti-gaze de șist și anti-fracturare hidraulică, iar la evenimentul de azi au venit foarte mulți oameni din comunele prinse în zona perimetrelor de explorare / exploatare date în concesiune de Statul Român via Guvern: EX-2 Tria și EX-3 Băile Felix. Forma specială înseamnă că la picioarele calului voievodului Mihai Viteazu a fost improvizată o scenă pentru un grup de artiști de muzică populară (majoritatea membri ai Ansamblului Profesionist „Crișana”) care i-au încântat pe cei prezenți cu mini-recitaluri în care au scos în evidență patriotismul. De fapt, întreaga manifestare din centrul municipiului – „Glasul pământului: Țara spune NU gazelor de șist” – poate fi pusă sub acest semn al iubirii pământului natal, cel care, în opinia oponenților lucrărilor de explorare și exploatare de resurse subterane, este pus în pericol din momentul în care guvernanții au scos la mezat perimetrele pentru firmele străine interesate.
Întreaga acțiune de azi a început cu afișarea „decorului” (bannere, pancarte cu numele comunelor prezente și cu mesaje anti-gaze de șist etc.) și cu intonarea Imnului Național de către Ciprian Zopota, care a avut o prestație excelentă, fiind și apreciat ca atare. În numele organizatorilor, universitarul orădean Orlando Balaș a vorbit despre răul care ne paște și pe noi, bihorenii, dacă vor fi începute lucrările de explorare pe terenurile concesionate. De asemenea, în demersul său de convingere și mai profundă a celor prezenți și a altora că nu e de dorit ca gazele de șist să fie exploatate (mai ales nu prin fracturare hidraulică), reprezentantul ACB a atras atenția asupra faptului că, aparent, gazele de șist nu vor putea fi folosite decât de unități de producere a energiei termice. Precum CET Oradea, care pregătește o centrală nouă pe gaz. Potrivit lui Balaș, Consiliului Local i se va cere să adopte o hotărâre prin care să fie exclusă funcționare noii centrale pe bază de gaz de șist.
Un alt mesager al ecologiștilor locali, omul de afaceri Cătălin Popa, a prezentat date oficiale de la Uniunea Europeană conform cărora România ar fi independentă energetic. Sau, cel puțin, din punctul de vedere al gazelor, căci, potrivit cifrelor invocate de Popa, țara noastră produce de ani de zile cu 30% mai mult gaz decât necesarul intern. Adică perspectiva de „independență energetică” despre care ne vorbesc guvernanți par a fi baliverne. Amfitrionii protestului de la Oradea nu înghit nici ideea ieftinirii gazelor în caz de exploatare a resurselor din șisturi și asta dintr-o rațiunie foarte simplă: România are un angajament cu Fondul Monetar Internațional prin care se obligă ca prețurile pentru cetățeni și pentru industrie să crească, până în 2018/2019, astfel încât ele să ajungă la actuala medie europeană. Bihorenilor prezenți duminică în Piața Unirii li s-a mari cerut să fie foarte atenți dacă li se bate la poartă și dacă li se cere să semneze fel și fel de acte prin care ar permite lucrări de explorare sau de altă natură. „Dacă găsesc gaz pe pământul vostru, vor aduce și sonde!”, s-a auzit de la megafon, cetățenilor fiindu-le atrasă atenția asupra faptului că nimeni nu are dreptul să intre cu forța pe pământurile lor. Adică e nevoie de acordul proprietarului, chiar dacă terenul cu pricina face parte dintr-un perimetru concesionat de vreo firmă. Oamenilor veniți la miting li s-a cerut să se gândească la prețul corect pe care, eventual, să îl ceară de la cei care le vor pământurile, dar nu înainte de a cumpăni: ce înseamnă un preț corect / bun pentru o afacere din care poate rezulta îmbolnăvirea cu cancer a copiilor și nepoților?
Manifestația din centrul orașului s-a încheiat cu un marș până la Instituția Prefectului, acolo unde a și fost depusă o listă cu revendicările celor care se opun forărilor și fracturării hidraulice (momentan, singura metodă posibilă și care să dea randament în scoaterea gazelor de șist). Principalele astfel de solicitări sunt: Guvernul să interzică prin lege a fracturării hidraulice în explorarea și exploatarea hidrocarburilor neconvenționale, inclusiv a gazelor de șist, precum și anularea Hotărârilor de Guvern prin care s-au aprobat „în mod ilegal” acordurile de explorare-exploatare-dezvoltare pentru gazele de șist. De asemenea, se vrea respectarea voinței comunităților locale și transparentizarea procesului decizional, dar și ridicare stării de necesitate de la Pungești, acolo unde nimeni nu poate, cică, să mai iasă din casă fără să fie legitimat, iar cei care se adună în număr de cel puțin trei inși să discute pe stradă sunt „aruncați în dubă”. La Oradea, mitingul s-a desfășurat fără incidente și în bună colaborare cu Jandarmeria și cu Poliția.
Organizatorii manifestației de la Oradea spun că, tot azi, acțiuni similare s-au desfășurat și în alte peste 70 de orașe din România și din diaspora. Se pare că metropole precum Berlin, Bruxelles, Londra, Paris, Praga, Roma, Viena, München, Milano sau Toronto s-au alăturat demersurilor civice din 6 aprilie. De asemenea, pe lângă cei care militează pentru neexploatarea gazelor de șist (prin fracturare hidraulică), azi au mai protestat oamenii din sate care se opun exploatărilor nocive cu cianuri (Roșia Montană, Moșna și Pungești).
[nggallery id=2244]
Loading ...
