Actualizat noiembrie 21st, 2024 5:37 PM
În ultima ședință din anul trecut, Guvernul României a adoptat o serie de decizii legate de sistemul de Învățământ. Unele sunt noutăți 100%, altele vin să anuleze anumite prevederi din Legea 1/2011 a Educației. Astfel, printre altele, s-a decis ca gimnaziul să aibă 4 ani, la fel ca liceul. Deci clasa a IX-a nu va mai trece la ciclul gimnazial reducând la numai 3 ani perioada liceală. De asemenea, învăţământul obligatoriu nu va mai fi de 10 ani, ci de 11 ani. Asta prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului. Conform celor adoptate de Guvernul USL, învăţământul obligatoriu va fi format din clasa pregătitoare, clasele I – VIII, clasele IX – X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic.
Tinerii au, totodată, dreptul de a-și continua studiile liceale la forma de învăţământ cu frecvenţă. Asta e din nou o modificare a prevederilor din Legea 1/2011, care acorda posibilitatea absolvenţilor învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, să urmeze cursurile învăţământului liceal, doar la forma cu frecvenţă redusă. Absolvenţilor de învăţământ profesional li se acordă, prin urmare, șansa de a-şi completa educaţia şi pregătirea profesională, inclusiv prin forma de învăţământ cu frecvenţă.
Ordonanța de Urgență adoptată la final de decembrie de guvernanții noștri creionează și învățământul postliceal, dar și modalitățile de finalizare a studiilor acestui tip de învăţământ. Potrivit Ministerului Educației, referitor la clasa pregătitoare, „în legislaţia actuală nu este reglementată modalitatea de notare/evaluare pentru clasa pregătitoare”. Acum însă, grație deciziei luate de Guvernul Ponta, „se precizează foarte clar că elevii din clasa pregătitoare nu vor fi evaluaţi prin note sau calificative”.
Sunt noutăți și în ceea ce privește transportul elevilor: se acordă tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun şi elevilor din învăţământul profesional, fiind eliminată discriminarea de până acum, când doar elevii din celelalte cicluri aveau dreptul la această facilitate.
Guvernu a reglementat și calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat. Acest calendar va fi valabil începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a/a IX-a în anul şcolar 2015 – 2016. De știut că Legea nr. 1/2011 a introds noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de „transdisciplinaritate”. Se consideră, însă, că, „din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare”. Această metodă a fost introdusă în premieră în sistemul românesc în anul şcolar actual, pentru ciclul primar. Ar urma ca ea să fie extinsă şi la celelalte cicluri de studii. Referitor la evaluările pentru elevii din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, se consideră că ele vor permite o bună pregătire pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011.
La capitolul sprijin pentru elevii din anumite categorii sociale, Guvernul Ponta a extins cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru cei din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate. „Legislaţia actuală prevede posibilitatea sprijinirii financiare în vederea continuării studiilor liceale doar pentru elevii din mediul rural. Prin noile prevederi ale OUG, se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate”, transmite Ministerul Educației. Nu au fost uitate nici școlile, din punct de vedere financiar. În Ordonanța aprobată de Guvern se fac precizări privind modalitatea de utilizare a resurselor financiare la nivelul unităţilor de învăţământ, legislaţia actuală neprecizând foarte clar modalitatea de transfer a resurselor financiare de la o unitate de învăţământ la alta. Acum ar trebui să fie mai clară treaba.
D acum înainte, profesorii netitulari calificați au 6 ani la dispoziție pentri a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare. „Cadrele didactice netitulare calificate, care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/catedră, au posibilitatea de a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, după parcurgerea unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale”, se mai arată într-o informare transmisă de Ministerul de resort.
Executivul USL s-a aplecat și asupra duratei anului universitar pentru studenţii din anii terminali. Ei urmează să beneficieze de toate drepturile până la 30 septembrie. În același timp, s-a hotărât introducerea de modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor către universităţi. Scopul principal declarat este încurajarea cooperării universităţilor cu diferiţi actori, preponderent din mediul socio-economic. „Finanţarea universităţilor este completată prin încurajarea diferitelor institute de cercetare sau companii, publice sau private, să participe la proiecte cu caracter educaţional”, au mai decis guvernanții, care au asigurat și cadrul legal pentru ca specialişti din diverse domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.
Loading ...
