Actualizat aprilie 3rd, 2025 5:07 PM
După o perioadă în care dinspre Primăria Oradea nu au mai fost auzite propuneri privind reluarea discuțiilor despre eventuala mutare a Muzeului Țări Crișurilor (MTC) în Cetate, subiectul a fost redeschis. Și cine altcineva decât primarul Ilie Bolojan ar fi putut face acest lucru? Edilul consideră în continuare că un asemenea gest ar fi corect și benefic, atât pentru viitorul turistic al Cetății Oradea, cât și pentru instituția de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean. În stilu-i caracteristic, Bolojan a promis că va merge din nou la CJ pentru a face lobby în vederea obținerii unui asemenea acord al forului condus de președintele PNL, colegul său de partid, Cornel Popa. Totul se întâmplă cu aproximativ 5 luni înainte de noile alegeri locale. Dar, aparent, nu doar anul electoral este speculat de șeful în funcție al Municipalității orădene.
Managerul MTC, Aurel Chiriac, crede că se urmărește blocarea procesului de redemarare a terminării lucrărilor de la clădirea de pe str. Armatei Române, sediul desemnat al Muzeului. Se pare că județul e în faza de evaluare a ofertelor licitaţiei pentru reînceperea lucrărilor de terminare a etapei I, etapă după care se va putea trece, anul acesta, la mutare. Potrivit lui Chiriac, „blocarea acum a unui proiect cultural de mare anvergură, pentru că de fapt acest lucru se întâmplă prin ceea ce se încearcă a se propune din nou” poate fi interpretată „ca o contestare a unei instituţii cultural-ştiinţifice care a fost, este şi poate fi în continuare, ea în sine, un reper cultural de mare atracţie al Oradiei, Bihorului şi României”. Omul de cultură a transmis presei un punct de vedere amplu prin care descrie trecutul noului sediu, lucrările deja efectuate, dar și faptul că o potențială mutare în Cetate „ar anula identitatea unei instituții ce a avut și are menirea de a servi punerii în valoare a civilizației afirmate în Țara Crișurilor într-o durată lungă de timp”.
Subliniind că, în cadrul elaborării celor necesare pentru rezolvarea problemei localtive a MTC, după retrocedarea Palatului Baroc, specialiștii au elaborat soluţiile muzeotehnice necesare unei expoziții atractive (trasee, vitrine, diorame, reconstituiri de orice fel etc.), Aurel Chiriac precizează că se dă dovadă de multă superficialitate atunci când e fluturată ideea mutării în Cetate. „Legea Muzeelor şi Normele existente conţin foarte clare precizări cu privire la condiţiile pe care trebuie să le întrunească un spaţiu de muzeu. Şi, ele sunt nu numai restrictive, ci şi necruţătoare în a aplica pedepse până la închisoare, dacă nu sunt respectate. E aici un aspect peste care de multe ori se trece cu uşurinţă: muzeul deţine, manevrează şi valorizează obiecte de patrimoniu”, spune managerul. Conform datelor oferite de acesta, legislația interzice mutarea obiectelor de patrimoniu într-un spaţiu proaspăt terminat. „Trebuie să treacă o perioadă de timp până acesta să se usuce şi să devină disponibil depozitării şi, apoi, expunerii. În acest sens, ne întrebăm ce înseamnă pentru unii muzeul, doar un spaţiu de depozitare, ca într-o casă de locuit? Nu contează că muzeul orădean deţine un patrimoniu inestimabil, ce reflectă civilizaţia creată în Ţara Crişurilor şi nici că el nu poate fi transferat undeva unde condiţiile existente ar duce la degradarea lui? Cine îşi asumă în acest caz responsabilitatea conservării acestuia?”, detaliază Chiriac care reamintește că, dacă s-ar finaliza rapid lucrările de la Garnizoană, mutarea în noul sediu ar putea fi și ea făcută repde. În ceea ce privește existența unui muzeu în Cetatea Oradea, chiar și pentru „simplul” Muzeu al municipiului Oradea (n.b.: care apare în proiectul de reabilitare al Cetății), este nevoie de dotări specifice şi rezolvări de infrastructură care nu au fost prevăzute. Exemple: rezolvarea igrasiei, sisteme performante de securitate, instalaţii de stingere a incendiilor inclusiv cu gaz inergen (n.b.: semnalizatoarele de foc nu sunt suficiente), mobilier modern şi funcţional pentru depozite, reţeaua de curenţi slabi necesară pentru tehnologie expoziţională etc.). Adică lucrări în plus care vin cu costuri importante şi cu un timp de realizare îndelungat.
Managerul MTC face referiri și la chestiunea spațiului necesar. În timp ce, prin vocea primarului Ilie Bolojan, Municipalitatea vorbește mereu despre locul suficient de aproximativ 5.000 mp din Palatul Princiar, Aurel Chiriac (foto) face recurs la istorie: „…Muzeul Ţării Crişurilor a funcţionat în toată clădirea Palatului Baroc, care avea o suprafaţă utilă de 9.502 mp”, iar „până în 1990 o parte din Şirul Canonicilor adăpostea laboratoarele de restaurare ale muzeului (atunci în număr de şapte), dar care, după retrocedarea către Episcopia romano-catolică, au obligat instituţia muzeală să se restrângă în Palatul baroc”. Altfel spus, era vorba despre un total de 10.500 mp, adică ceea ce se află acum la vedere, ca MTC, este ceea ce s-a putut expune / utiliza pe spațiul pe care instituția îl mai poate folosi acum (prin închiriere) în clădirea retrocedată. „Doar 7 săli pentru expoziţii temporare au rămas în circuit, din respect pentru public. Le-am menţinut şi pentru că am constatat, deşi din 2011 ar fi trebuit să fim în noul sediu, că procesul de terminare a lucrărilor a început să fie tergiversat de către preşedintele de dinainte de 2012 al Consiliului Judeţean Bihor (n.b.: Radu Țîrle)”, mai menționează managerul Chiriac.
Potrivit specialiștilor, MTC deține 500.000 de obiecte de patrimoniu și este al cincilea ca mărime din România. La sfârşitul anului 2014, zestrea de exponate a Muxeului era de aproape 486.000 de obiecte, de peste 20 de ori mai mult faţă de acum 35 de ani. De altfel, directorul instituției spune că, deja înainte de retrocedare, chiar și Palatul Baroc era insuficient ca suprafață.
Loading ...
