Actualizat noiembrie 21st, 2024 2:17 PM
Cetatea Oradea este gazda evenimentului de 2 zile prin care Asociația „Cei 40 de Mucenici” și partenerii ei dezbat subiecte legate de memorialistica aferentă perioadei negre a comunismului din România. În prezența lui Radu Preda, președinte al Institutului pentru Cercetarea Crimelor Comunismului (IICCMER – principal organizator al acţiunii), deschiderea manifestării științifice a avut loc în Grota Roșie, la prezidiu așezându-se și viceprimarul Huszar Istvan, președintele CJ Bihor, Cornel Popa și jurnalista Cristina Pușcaș, doctor în istorie, care lucrează la amenajarea Muzeului Crimelor Comuniste, aşezământ situat tot în Cetate.
În contextul în care se doreşte ca, până la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, România să aibă o reţea de muzee şi de spaţii memoriale care să arate ce s-a întâmplat în deceniile grele ale comunismului, preşedintele IICCMER a precizat că e de dorit ca, în afară de Bucureşti, astfel de locuri să există şi în provincie. Pentru că, după cum se ştie, nu doar în capitală au fost atrocităţi la adresa celor care gândeau altfel decât conducerea dictatorială a ţării. În opinia lui Radu Preda, România ar trebui şi poate să exploateze şi o zestre de suferinţă, aspect care „poate întări conştiinţa apartenenţei la comunitate”. Şeful Institutului consideră că e de neacceptat ca „un popor care a suferit atât de mult să ajungă în situaţia în care oamenii să îşi dea în cap din cauza butonului de telecomandă”. Aici, Preda s-a referit la modul în care mass media centrale video manipulează masele, chiar şi în chestiunea trecutului recent al ţării.
Preşedintele IICCMER susţine că ţara are multe lucruri de asumat, „cu calm şi cu onestitate”, chiar dacă vor fi scoase în evidenţă şi unele greşeli săvârşite de înaintaşi. Însă, toate acestea ţin de istoria contemporană şi de modul în care vom şti să prezentăm lucrurile generaţiilor tinere care, azi, nu îşi pot închipui cum a fost să trăieşti într-o permanentă atmosferă de frică, cu lipsuri, fără curent, fără televizor şi fără o serie de libertăţi care acum sunt naturale. „România este o parte importantă pe harta memorială a Europei. Nu trebuie să ne fie ruşine de paşii pe care i-am făcut până în prezent”, afirmă Radu Preda, convins că ţara noastră e într-un moment prielnic pentru a-şi rezolva problemele cu trecutul comunist: a trecut destul timp de la Revoluţie, însă nu atât de mult încât lucrurile să fie uitate. „E nevoie să nu se rupă firul memoriei!”, a declarat liderul IICCMER, bucuros că şi Oradea se alătură unei viitoare reţele de muzee şi spaţii memoriale mulţumită activităţii inimoase a Cristinei Puşcaş.
Viceprimarul Huszar Istvan a făcut pe gazda, urând bun venit în Oradea invitaţilor din ţară şi din străinătate. De menţionat că a venit la evenimentul din Cetate şi Bekes Marton, directorul Terror Haza (Casa terorii) din Budapesta, care a făcut şi o prezentare a acestui loc devenit atracţie chiar şi turistică. Semn că şi Oradea, dacă gestionează cu inteligenţă lucrurile, ar putea beneficia şi din acest punct de vedere de Muzeul pe care jurnalista Puşcaş îl amenajează. Huszar a încercat să se delimiteze de latura potenţial politică a manifestării şi a povestit despre cum îşi aduce el aminte de comunismul orădean ceva mai relaxat decât în alte parte a României. De faţă cu tineri care au venit să asiste la debutul lucrărilor workshop-ului, viceprimarul a reamintit despre mâncarea cumpărată pe cartelă, despre cozile de la alimentară şi despre situaţia oarecum mai privilegiată a orădenilor care aveau şansa să prindă mai multe posturi TV având în vedere situarea geografică.
În replică la nepolitizarea invocată de udemeristul Huszar, preşedintele liberal al CJ, Cornel Popa, le-a spus celor prezenţi că, din contră, este nevoie de decizie politică pentru ca anumite sume de bani să meargă acolo unde trebuie. De exemplu spre asemenea muzee sau spaţii memoriale. După care, procesul administrativ poate să-şi urmeze cursul normal. Popa nu a venit la evenimentul de la Cetate doar ca un reprezentant al administraţiei judeţene, ci şi ca descendent al unei familii care a cunoscut drama închisorii comuniste. Liderul PNL a povestit despre unul dintre bunicii săi din Sudrigiu care, la 53 de ani, a fost săltat de autorităţile vremii, iar după o săptămână de închisoare „nu mai avea dinţi în gură şi devenise o simplă arătare”, deşi era un bărbat bine din toate punctele de vedere. Cornel Popa a relatat că bunicul său nu a vrut niciodată să dezvăluie, în ciuda insistenţelor membrilor familiei, numele persoanei care l-a turnat la Securitate sau Miliţie, însă a menţionat că, uneori, „providenţa face dreptate”: respectivul a murit înainte de vreme înecat cu ceva mâncare în timpul unei nunţi. Preşedintele Popa spune că îşi doreşte ca memoria victimelor din Sudrigiu ai comunismului să fie cinstită printr-un monument, despre ridicarea căruia a şi discutat cu Lucian Silaghi, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.
Pe lângă specialiştii (n.b.: istorici, cadre didactice etc.) care au venit pentru cele două zile de activitate, la deschiderea oficială de vineri (18 martie) a evenimentului organizat de Asociaţia „Cei 40 de Mucenici” au mai fost prezenţi deputatul Florica Cherecheş, managerul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, precum şi universitarul Gabriel Moisa. Aceasta este ediţia a III-a a workshop-ului intitulat „Pledoarie pentru muzee ale comunismului în România”. Moderatorii manifestării sunt Irina Hasnaş şi Cosmin Budeancă (din cadrul IICCMER), Florentina Niţu (Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti) iar printre lectorii din cele două zile se numără Maria Axinte de la Fundația „Sfinții închisorilor” (Pitești), Bogdan Ivașcu de la Complexul muzeal Arad, Ioan Chertiție de la Asociația „Pro-Activ” Memoria Târgu Ocna, Pr. Grigore Benea (Memorialul din Gherla), Ana Maria Stan de la Muzeul Universitãții Babeș-Bolyai (Cluj), George Enache de la Universitatea Dunãrea de Jos (Galați) şi Marin Pop de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artã din Zalãu.
Loading ...
