Joi, 8 mai 2025, ora 19:00

Filarmonica de Stat Oradea

Sala de concerte „Enescu – Bartók”

Concert Simfonic

Visuri pe aripi de vioară

Dirijor: Alvin Arumugam

Soliști: Răzvan Stoica – vioară
Nagy Kálmán – vioară

Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea

ÎN PROGRAM: 

Johannes Brahms: Concertul pentru vioară și orchestră
***
Rimsky-Korsakov: Sheherezada

Vioara este unul dintre cele mai delicate instrumente și în același timp un instrument fără de care nu poate exista o orchestră, un ansamblu cameral format din cordari sau chiar un taraf de muzică populară. Rolul viorii în muzică a fost unul fundamental încă din secolul al XVI-lea. De-a lungul sutelor de ani și chiar și astăzi, vioara și pianul reprezintă poate cele mai importante instrumente din domeniul muzicii clasice. De obicei, cele două instrumente sunt studiate începând cu vârste foarte mici, precum 4 sau 5 ani, iar studiul lor poate să se întindă pe parcursul unei vieți. Importanța celor două instrumente poate fi dovedită și prin faptul că cele mai multe lucrări de muzică clasică au fost compuse pentru pian și vioară. De asemenea, mulți compozitori și muzicieni în general, au făcut primii pași în carieră tot studiind unul dintre cele două instrumente menționate.

Într-o orchestră, vioara joacă un rol esențial. Concertmaestrul, cel mai important membru al unei orchestre, este un violonist. De asemenea, vioara este împărțită în două partide mari, respectiv Vioara I și Vioara a II-a, compunând o mare parte dintr-o orchestră simfonică și ajungând chiar și până la un număr impresionant de 30 de viori pe scenă în timpul unui concert.

Un alt fapt interesant legat de vioară este acela că instrumentul cu corzi este unul care s-a păstrat în forma originală timp de cinci secole. Pianul, de exemplu, a avut diferiți predecesori, cel mai cunoscut fiind clavecinul. Însă vioara, care a apărut în secolul al XVI-lea în Italia, a rămas aproape neschimbată până astăzi. Chiar dacă se consideră că a avut diferite origini în Europa, singura dovadă clară a apariției viorii pe care o cunoaștem și astăzi, datează din 1530 și se regăsește în nordul Italiei.

Aproape din acei ani există și cele mai vechi instrumente. Cea mai veche vioară care a fost păstrată până astăzi este o vioară construită de Andre Amati în jurul anului 1565. Amati, împreună cu Stradivari și Guarneri au fost și cei mai cunoscuți lutieri ai tuturor timpurilor. Toți trei au trăit la Cremona, orașul italian devenind o patrie a viorilor. Instrumente de o calitate extraordinară, viorile din Cremona se regăsesc și astăzi pe scenele internaționale, în mâinile celor mai virtuoși violoniști, unele dintre ele fiind vechi de 300 de ani și chiar mai mult.

Prin sunetul ei cald, înduioșător și fin, vioara dă naștere visurilor. Același sunet care pornește de pe coarda viorii, poartă visurile în depărtări și îi dă diferite forme. La Filarmonica de Stat Oradea, visurile iau naștere la concertul de joi, 8 mai, ora 19.00, la sala de concerte „Enescu – Bartók”. Concertul Visuri pe aripi de vioară va fi dirijat de Alvin Arumugam, avându-l ca solist pe violonistul Răzvan Stoica. Prima parte a concertului va dărui aripi visurilor prin Concertul pentru vioară și orchestră de Johannes Brahms, iar în a doua parte visurile vor ajunge pe tărâmuri din Orientul Mijlociu, unde poveștile celor 1001 de nopți îi învăluiesc pe visători în magie, prin Șeherezada compusă de Nikolai Rimsky-Korsakov, cu un solo de vioară al lui Nagy Kalman.