Joi, 20 februarie 2025, ora 19:00

Filarmonica de Stat Oradea

Sala de concerte „Enescu – Bartók”

Concert Simfonic

Triumful dragostei

Dirijor: Andrej Vesel

Trio Callas

Soliști: : Miguel ROCHA – Vioară

Lucas GARCIA MURAMOTO – Violoncel

Bella SCHÜTZ – Pian
Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea

ÎN PROGRAM: 

Ludwig van Beethoven: Leonore III
Ludwig van Beethoven: Tripelkonzert
Ludwig van Beethoven 4. Symphonie

Februarie este luna dedicată celui mai frumos sentiment uman: Iubirea. Chiar dacă recunoaștem sau nu, iubirea joacă un rol foarte important în viața fiecăruia. Îndrăgostit sau nu, fiecare om este ghidat de această forță, pe care o urmează în mod conștient sau nu. Prin iubire, totul este posibil, ea fiind atât de puternică încât poate schimba destine, vieți și direcții în calea fiecăruia. Uneori, lumina ei este atât de intensă, încât îl poate face pe cel îndrăgostit să nu mai vadă în jurul său, ci să o urmeze fără să-și analizeze proprii pași. Iubirea înseamnă de multe ori o extremă: În forma ei negativă aduce suferințe de neimaginat, iar în forma ei luminoasă înnobilează omul. Iubirea nu poate fi ocolită într-o viață. Ea apare o dată și rămâne definitiv sau apare și dispare în repetate rânduri și trezește sentimente unice în inima oamenilor. Indiferent de viziunea pe care o are fiecare asupra iubirii, indiferent cât de multă atenție îi acordă, inima îndrăgostită cunoaște culmile fericirii atunci când are parte de un Triumf în dragoste. 

Iubirea împlinită poate fi cea mai frumoasă trăire a sufletului. Bucuria radiantă pe care o aduce odată cu ea, nu se compară cu nimic altceva. Luna februarie este cea care celebrează dragostea la nivel internațional. Adepții Valentine’s Day sărbătoresc ziua de 14 februarie cu partenerii lor, în timp ce Dragobetele românesc încălzește sufletele îndrăgostiților pe 24 februarie. Chiar dacă iubirea are locul ei bine păstrat în inimă în fiecare zi din an, cele două ocazii amintite anterior sunt motive de bucurie și aniversări ale dragostei recunoscute unanim.

Legată strâns de muzică, iubirea a inspirat compozitorii să scrie cele mai frumoase linii melodice, care să fie însoțite de versuri care amintesc mereu de sentimentul suprem. Nu doar în muzica ușoară, tema principală este de multe ori iubirea, ci și în muzica clasică ea are o importanță incontestabilă. Aceste afirmații sunt susținute de programul concertului Triumful dragostei, care va avea loc joi, 20 februarie, ora 19.00, la sala de concerte „Enescu – Bartók”. Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea va fi dirijată de Andrej Vesel și îi va avea ca invitați pe Miguel Rocha – vioară, Lucas Garcia Muramoto – violoncel și Bella Schütz – pian, aceștia formând ansamblul de succes Trio Callas. Cele trei lucrări din concertul orădean fac parte din creația lui Ludwig van Beethoven, respectiv: Uvertura Leonore nr. 3, Concertul triplu pentru vioară, violoncel și pian, și Simfonia nr. 4. 

Leonore a fost titlul original al unicei opere scrise de Ludwig van Beethoven. Mai exact, ea s-a numit inițial Leonore oder Der Triumph der ehelichen Liebe (Leonore sau triumful iubirii conjugale), însă titlul a fost schimbat în Fidelio, nume cu care este cunoscută astăzi opera beethoveniană. Libretul a fost scris de Joseph Sonnleithner, după autorul francez Jean-Nicolas Bouilly. Premiera operei a avut loc la Teatrul din Viena, la 20 noiembrie 1805. În anul ce a urmat, prietenul lui Beethoven, Stephan von Breuning a rescris libretul, scurtând lucrarea de la trei acte la două. Noi modificări au fost aduse apoi de Georg Friedrich Treitschke, iar versiunea finală a fost prezentată la Kärntnertortheater din Viena, în 23 mai 1814. Dacă au fost aduse multimple schimbări la libret, atunci și Beethoven a revizuit partitura. Versiunea finală a operei se numește Fidelio, iar cele precedente au păstrat titlul de Leonore. 

Personajul principal al operei este, desigur, Leonora, deghizată într-un paznic de închisoare cu numele de Fidelio. Ea reușește să își salveze soțul de la moarte, pe Florestan, dintr-o închisoare politică. Scenariul lui Bouilly prezintă o poveste despre sacrificiul uman, eroism și un posibil triumf. În perioada în care a scris opera, Beethoven era impresionat de mișcările politice din Europa, care susțineau libertatea și justiția și mai ales lupta pentru cele două. Un adevărat revoluționar, Beethoven a fost atras de subiect, ceea ce l-a îndemnat să scrie Fidelio. În afară de uvertura operei, în lucrarea scenică sunt prezente mai multe momente caracterizate prin emoții profunde. Printre acestea se numără Corul Prizonierilor „O welche Lust” (Ah, ce bucurie), care este de fapt o odă adusă libertății, iar un alt moment sensibil este reprezentat de viziunea lui Florestan asupra Leonorei, căruia i se pare că ea este un înger care vine să îl salveze. De asemenea, triumful prin care soția reușește cu greu să îi redea libertatea și mai presus de toate, viața, este cel mai înălțător moment al operei. Forțele soliștilor, ale corului și ale orchestrei se unesc în finalul lucrării, când este celebrat curajul Leonorei.