Actualizat noiembrie 24th, 2024 10:54 PM
Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în „funcţia” de domnitor în Moldova şi în Ţara Românească, în ianuarie 1859, a pecetluit calea României spre Marea Unire de la 1918. Pe lângă ideea că ar trebui să punem accent mai degrabă pe ceea ce ne uneşte şi nu pe ceea ce ne dezbină, acesta a fost principalul mesaj subliniat de vorbitorii de azi, la Oradea, la statuia lui Mihai Viteazul. Alocuţiunile rostite de prefectul Ioan Mihaiu şi istoricul Alina Stoica de la Universitatea din Oradea au fost ascultate de câteva sute de cetăţeni. Oamenii au ieşit la manifestarea din Piaţa Unirii şi pentru că vremea bună (din prima parte a evenimentului) a favorizat etalarea patriotismului.
Împlinirea a 159 de ani de la Unirea Principatelor a ocazionat o nouă întâlnire, protocolară, între partidele politice, oficialităţi, şefi şi angajaţi de la serviciile deconcentrate şi simpli cetăţeni de toate vârstele. Totul sub culorile drapelului naţional, în ritmul dictat de fanfara militară şi sub „paza” Detaşamentului de Onoare al Garnizoanei Oradea. Principalele oficialităţi întâmpinate au fost prefectul Mihaiu şi ministrul Sănătăţii, dr. Florian Bodog (prezentat ca trimis special al Guvernului României). La „tribuna” oficială s-au mai afişa primarul Ilie Bolojan, vicepreşedintele Ioan Mang de la Consiliul Judeţean, viceprimarii Mircea Mălan şi Florin Birta, deputaţii Dumitru Gherman (PSD) şi Ioan Cupşa (PNL), şefii de arme din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, precum şi episcopii Sofronie Drincec (ortodox) şi Virgil Bercea (greco-catolic).
„Primul pas spre România” – aşa a descris prefectul Ioan Mihaiu gestul de alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor unite, cu susţinerea elitelor vremii. Reprezentantul în Bihor al Guvernului a făcut referire şi la „Hora Unirii” lui Vasile Alecsandri, poezie care a devenit „imnul Micii Uniri” şi care a „păstrat acest atribut de coeziune populară”, menţionând că românii din cele două ţărişoare au înfăptuit unirea „într-o lume a marilor imperii”.
Conferenţiarul universitar dr. Alina Stoica a pus evenimentul istoric de acum aproape 160 de ani în antiteză cu vremurile noastre, dominate de „nonvalori” şi de „modele decadente”. Cadrul universitar opinat că oameni precum Alecsandri, Ghica, Cuza sau Negri nu înseamnă foarte mult pentru tinerii de acum, însă junii din 2018 „trebuie să ştie că aceşti intelectuali au reuşit prin acţiunile lor să obţină mai întâi autonomia politică a celor două principate, pregâtind minţile şi inimile românilor de rând pentru actul unirii”.
După un recital al corului „Traian Moşoiu”, aşa cum apărea în desfăşurătorul programului, cei prezenţi au fost martorii unui moment de depunere de coroane de flori şi jerbe / flori la statuia ecvestră din centrul Municipiului Oradea. Prefectura, Primăria, Consiliul Judeţean, structurile Armatei şi Ministerului de Interne, dar şi instituţii subordonate Municipaliăţii orădene şi Prefecturii Bihor s-au perindat pe la soclu. De asemenea, au făcut act de prezenţă PSD, PNL, ALDE, însă nici urmă de vreun reprezentant al UDMR sau al PPMT. Petele de culoare ale depunerii de flori au fost delegaţiile unor unităţi de învăţământ (colegiile „Mihai Eminescu” şi „Emanuil Gojdu”, Liceul „Aurel Lazăr” sau Şcoala „Oltea Doamna”). Spre deliciul copilaşilor, festivitatea oficială s-a încheiat cu defilarea Detaşamentului de Onoare prin Piaţa Unirii. După care, sute de oameni – inclusiv o parte a politicienilor prezenţi – s-au prins în Hora Unirii. Şi au „mimat” secarea Milcovului timp de minute lungi.
Loading ...
