Actualizat noiembrie 26th, 2024 2:15 PM
mai 14, 2018 Andrei Şandor Actualitate 0 1798 vizualizari
Accentul românesc de peste Prut a făcut ravagii azi, 14 mai, în sala mare a Prefecturii Bihor. O delegaţie de funcţionari – în cea mai mare parte directori de şcoli – din raioane ale Republicii Moldova au poposit „acasă” la prefectul Ioan Mihaiu, pentru o primă lecţie în cadrul unui proiect derulat împreună cu Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea. Partea palpabilă, pragmatică a proiectului se referă la atragerea de fonduri europene, un domeniu în care Moldova are nevoie să facă paşi înainte. Aşa cum şi România a avut nevoie de ajutor în perioada de preaderare. Şi mai are, uneori, nevoie de sprijin şi acum, când a bifat deja 10 ani de statut de membru al Uniunii Europene.
Prezentarea tehnico-financiară a judeţului Bihor, făcută de prefectul Mihaiu, a fost urmată de un scurt şi la obiect speech al europarlamentarului Emilian Pavel. Preocupat de partea de absorbţie a fondurilor externe disponibile şi atent la implementarea proiectelor de către cei ce au semnat contracte de finanţare, politicianul social-democrat le-a cerut / urat colegilor din Moldova să nu repete greşelile făcute de România. Mai exact, potrivit lui Pavel, este foarte importantă formarea persoanelor care se ocupă de consultanţă în materie de proiecte europene, astfel încât reuşita unui dosar să fie aproape garantată. De asemenea, social-democratul a arătat că nu e deloc benefică supralicitarea regulilor impused e Bruxelles. Cu alte cuvinte, aşa cum s-a întâmplat de la bun început în România, autorităţile naţionale au tendinţa de a mai inventa un strat sau două de bariere birocratice în calea accesării efective de fonduri externe nerambursabile. Cheia succesului ar fi, crede Emilia Pavel, elaborarea de ghiduri cât mai simple şi mai accesibile pentru cei interesaţi de banii europeni. Parlamentarul european a primit cu bucurie vestea că delegaţia moldovenească va face un ocol şi în Hajdu-Bihar, judeţ împreună cu care Bihorul a reuşit să atragă importante fonduri transfrontaliere în precedentul exerciţiu financiar. După acest model ar putea colabora şi judeţele vecine din România şi Republica Moldova, crede Emilian Pavel.
La evenimentul de luni au mai vorbit Vasile Cucerescu, președintele ECSA Moldova, partener al universitarului orădean Ioan Horga, decanul Facultății de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării. De altfel, în calitate de gazdă, acesta a lăudat colaborarea cu colegii de peste Prut şi s-a arătat încântat de decizia privind orientarea spre cooperarea transfrontalieră. În sala mare de la Prefectură au fost prezenţi diverşi şefi de instituţii deconcentrate de la care oaspeţii moldoveni abia aşteptau să preia cunoştinţele necesare pentru atragerea de fonduri europene. Cu toate că, în mare parte, vizitatorii sunt reprezentanţi ai domeniului Învăţământului, aceştia spun că încearcă, prin fonduri europene (deocamdată de preaderare), să suplimenteze finanţarea pe care le-o acordă Statul.
Merită reţinută şi ideea redată de prefectul Ioan Mihaiu, cel care le-a comunicat tuturor celor prezenţi la întrevedere că, deşi Instituţia Prefectului nu are treabă cu bani, cu împărţirea de fonduri, entitatea pe care o conduce se implică în atragerea de fonduri de la Uniunea Europeană, proiecte de peste 2 milioane de euro fiind deja în diverse stadii de implementare.
nov. 26, 2024 0
nov. 26, 2024 0
nov. 26, 2024 0
nov. 25, 2024 0
nov. 26, 2024 0
nov. 26, 2024 0
nov. 26, 2024 0
nov. 25, 2024 0