Actualizat noiembrie 22nd, 2024 6:50 PM
Veste proastă mai ales pentru firma Poliart, care s-a ocupat de partea de proiectare pentru lucrarea prin care Dealul Ciuperca a devenit Grădină Publică. Expertiza tehnică pe care Primăria Oradea a comandat-o în noiembrie 2016, după alunecarea de teren care a distrus o parte însemnată a investiției de aproape 2 milioane de euro, arată în mod clar că această societate comercială poartă principala responsabilitate pentru situația creată.
Asta pentru că fie nu a ținut cont de anumite studii precedente realizate pe amplasament, fie nu a solicitat studii suplimentare având în vedere locul în care urma să se lucreze, respectiv istoricul dealului. Zonă care poate fi considerată, potrivit documentului prezentat azi (8 februarie) de către primarul Ilie Bolojan, „un amplasament nesigur, instabil, cu potențial de alunecare”. Detalii care apar în acte încă din prima jumătate a secolului XIX. Experții Marin Marin și Petru Pantea de la Universitatea din Timișoara spun, negru pe alb, că „…pentru a construi pe acest deal va trebui anterior verificată stabilitatea generală și luate în prealabil măsurile de siguranță necesare”. Lucruri care, de data asta, vor fi făcute post festum. Și, la început, pe cheltuiala Primăriei, după care, așa cum a declarat Ilie Bolojan, vor fi făcuți pașii juridici legali pentru recuperarea banilor de la proiectanți.
În conferința de presă de miercuri, șeful administrației locale a evidențiat principalele concluzii ale expertizei. Astfel, specialiștii de la Timișoara concluzionează, spre exemplu, că „volumul mare de precipitații căzute în octombrie 2016 (n.b.: chiar 40 – 50 de litri pe metru pătrat) a fost cauza principală a alunecărilor, cauză care s-a suprapus peste condițiile locale favorabile alunecării și peste cele antropice”. Traducem: dincolo de faptul că dealul se află, în mod natural, pe 4 zone de risc în materie de alunecare, nu doar ploile abundente, ci și intervenția omului a condus la prăvălire. O intervenție care, din câte reiese din Raportul elaborat de experți, a fost făcută fără luarea măsurilor de precauție care ar fi reieșit dintr-un studiu temeinic făcut înainte de începerea implementării proiectului.
„Neconformitatea principală a proiectantului principal este că a acceptat întocmirea documentației fără a avea un studiu autorizat care să confirme stabilitatea versantului”, spun timișorenii angajați de Municipalitate. Și toate acestea „în ciuda recomandărilor din studiile geotehnice de risc” și a mai multor recomandări făcute în 2011 și 2014. Prin urmare, s-a lucrat la proiectarea de utilități și la amenajarea propriu zisă a versantului „fără a avea certitudinea că terenul este stabil”. Documentul făcut public de primarul Bolojan arată, de pildă, și că „pantele proiectate nu sunt în concordanță cu natura terenului de fundare”, înclinația fiind (în unele cazuri) de peste 30 de grade, deși terenul este argilos.
Firma arhitectului Daniel Tivadar (foto), Poliart (n.b.: care a mai colaborat cu Municipalitatea orădeană la proiecte europene precum Piața Rogerius sau Complexul „Nymphaea”), mai e arătată cu degetul și pentru că nu a cerut un studiu geotehnic suplimentar, „respectiv un studiu de stabilitate, eventual un studiu de detaliu de execuție, mai ales pentru clădirea proiectată (n.b.: punctul de alimentație publică de sub restaurantul Ciuperca). Și poate că nici cantitățile mari de apă nu ar fi dăunat foarte mult dacă s-ar fi realizat un sistem adecvat de drenaj.
„Partea de drenaj la amenajarea versantului a fost superficial rezolvată în cadrul proiectului”, ceea ce a generat „acumularea de apă (din precipitații și udările covorului vegetal) în stratul de fundare”. De asemenea, conform celor scrise în expertiză, „apa pluvială colectată de pe versant, din zona galbioanelor, de pe alei precum și apa de la aplicarea udărilor spațiului verde au contribuit la instabilitatea și alunecarea versantului”. Lipsesc, așadar, mijloacele potrivite de colectare și scurgere a apelor, specialiștii Marin și Pantea sintetizând acest subiect prin faptul că „nu s-a constatat existența unui șanț de gardă…și nici a unor rigole de scurgere”, iar apa adunată „în drenurile punctelor de belvedere, drenurile galbioanelor etc. s-a proiectat a fi deversată lateral de lucrări, pe spațiul verde în pantă al versantului”.
Așa cum și mulți comentatori pe Facebook sau la articolele scrise pe acest subiect au pomenit, nici defrișările de pe Dealul Ciuperca nu au ajutat mult. Expertiza (n.b.: în care apar și măsurile de întreprins pentru consolidarea clădirii și a versantului în sine, respectiv pentru rezolvarea problemei drenării apelor) evidențiază tăierea a 78 de arbori și spune clar că „prezența acestei vegetații constituia un factor de stabilitate, de fixare a solului”. În acest context, se reproșează „refacerea artificială a pantelor naturale cu material de umplutură, fără luarea măsurilor minime de asigurare a stabilității stratului acoperitor sau a materialului de aport”. Toate acestea, opinează experții, au devenit „factori suplimentari de risc”, care ar fi putut fi prevăzuți la proiectare. De asemenea, se vorbește despre faptul că s-a lucrat fără să se țină cont de „calitatea terenului de fundare, de natura și starea acestuia”, șantierul derulându-se, practic, „pe un teren necunoscut și nesigur”.
„Cauza cea mai importantă în asigurarea stabilității versantului o apreciem a fi lipsa unei verificări a stabilității generale”, se mai punctează în documentul elaborat de cei doi universitari din Timișoara. Iar acest lucru e cu atât mai condamnabil cu cât în toate studiile realizate se fac referiri la necesitatea efectuării de verificări aferente stabilității generale a versantului. Specialiștii spun că „nu trebuia făcută proiectarea generală și cu atât mai puțin cea structurală a punctului alimentar și de informare turistică precum și cea de drumuri (alei) fără a avea rezultatele unui studiu privind stabilitatea generală”.
În fața acestei revărsări de inadvertențe / neglijențe / dezinteres, primarul Ilie Bolojan a prezentat și măsurile de luat în următoarea perioadă scurtă. În conformitate cu recomandările experților care au întocmit raportul, urmează lucrări urgente de consolidare a versantului și o reproiectare în vederea readucerii la starea inițială (din proiectul finanțat prin Programul HU-RO) a Dealului Ciuperca. Edilul-șef spune că imediat ce va exista un proiect tehnic, probabil săptămâna viitoare, vor fi purtate negocieri „pentru încredințarea realizării lucrărilor în regim de urgență”. Firmele eligibile sunt doar cele care au mai executat asemenea lucrări.
Ilie Bolojan a mai precizat în conferința de presă de azi că, după intervenția de urgență (care vizează și stabilizarea versantului), Primăria va cere o nouă expertiză pentru soluții și refacerea dealului, lucrările urmând să fie făcute în primăvară. În așa fel încât Grădina Publică Ciuperca să poată fi din nou luată cu asalt de orădeni cel târziu de Ziua Copilului. De altfel, primarul orădean spune că reamenajarea zonei a fost o lucrare frumoasă și o investiție apreciată de cetățenii urbei și nu doar de ei. Totodată, Bolojan recunoaște că orașul ar trebui să dea înapot banii primiți de la Uniunea Europeană pentru acest proiect, dacă lucrările nu vor fi refăcute.
Municipalitatea va suporta, într-o primă fază, costurile lucrărilor cu consolidarea – care ar fi trebuit efectuate, dar nu au fost pentru că proiectul general nu prevedea așa ceva -, acestea ridicându-se la valoarea de aproximativ 150.000 de euro. De asemenea, pe lângă sumele pe care noile proiecte tehnice le vor înghiți, Primăria Oradea va plăti și pentru lucrările efective de refacere a zonei surpate. Dar primarul promite că orașul va recupera banii respectivi de la cei responsabili demarând „proceduri legale/juridice împotriva proiectanților”.
Loading ...
Si cine se face vinovat de toate lucrurile astea ? As vrea sa stiu si ma roade o curiozitate foarte mare ! Cand sa facut studiul de fezabilitate nu sa observat oare ca pamantul e alunecos ? Pe ce baza sa facut fundatia ? sunt atat de multe intrebari care asteapta raspunsuri !!