Actualizat noiembrie 21st, 2024 10:53 AM
Marți, 15 octombrie 2024, ora 19:00Filarmonica de Stat OradeaRecitalLibertate în citateAsociația Culturală “Sound Borders”
SOLIȘTI:ANSAMBLUL COULEURS
Ramona Murariu, Carina Cebotari- Flaut
Sergiu Cebotari, Cristian Ciolacu – Clarinet Alex Lazăr – Pian Sanda Răileanu – Harpă Toni Vîntur – Percuție Sonia Vulturar, Ana-Teodora Buia – Vioară Fodor Lilla Dorottya – Violă Diana Stir, Adela-Hania Greab – Violoncel Director Artistic: Alexandru Ștefan Murariu
GRUPUL VOCAL SYNAVLIA
Roxana Chicidea – Soprană Antonia Cenușă – Alto Ovidius Șiclovan – Tenor Gabriel Cenușă – Bas Accesul este gratuit pe baza de invitație emisă de Casieria Filarmonicii de Stat Oradea pentru elevi, studenți și persoanele care au achiziționat un pachet de concerte în cadrul stagiunii 2024-2025!
În program:
Partea IPă cel plai de munte (Transilvania)
Béla Bartók – Romanian Songs
Șerban Marcu – Pă cel plai de munte
Áron Török-Gyurkó – Plai
Partea IIHorea cu noduri (Maramureș)
Alexandru Ștefan Murariu – Knots III; Knots I; Knots V;
Partea IIIAndrei Petrache – Dialogue with Time
Sigismund Toduță – Passacagla
Gheorghe Cucu – Doamne Iisuse Hristoase
Cântec de stea
|
|
Recitalul Libertate în cetate, care va avea loc marți, 15 octombrie, începând cu ora 19:00 la sala Filarmonica de Stat din Oradea, este un eveniment inedit atât prin ansamblurile care vor urca pe scenă, cât și prin programul ales. Mereu tinerii au fost cei care au râvnit cel mai puternic după libertate, în orice formă. Ei s-au aflat întotdeauna în prima linie, atunci când s-a luptat pentru libertate și și-au exprimat cel mai puternic dorința de a fi liberi. Această noțiune de independență s-a manifestat în rândul tinerilor, indiferent dacă a fost vorba de o independență la nivel extins, precum independența națională sau de o libertate personală a individului. Din acest motiv, recitalul Libertate în cetate va fi susținut de două ansambluri formate din tineri muzicieni, absolvenți ai Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca: Ansamblul instrumental Couleurs și Grupul vocal Synavlia. Programul propus de tinerii artiști este format în întregime din lucrări românești sau inspirate din creația populară românească, unele dintre ele având o tentă folclorică, altele făcând parte din genul religios și altele fiind strict lucrări de muzică clasică. Astfel, publicul orădean se va bucura de piese din creația lui Sigismund Toduță, Gheorghe Cucu, Șerban Marcu, Andrei Petrache, Béla Bartók și Áron Török-Gyurkó.
Ansamblul Couleurs este format din 12 muzicieni, absolvenți ai Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, respectiv Ramona Murariu și Carina Cebotari la flaut, Sergiu Cebotari și Cristian Ciolacu la clarinet, Alex Lazăr la pian, Sanda Răileanu la harpă, Toni Vîntur la percuție, Sonia Vulturar și Ana-Teodora Buia la vioară, Fodor Lilla Dorottya la violă, Diana Stir și Adela-Hania Greab la violoncel, avându-l pe Alexandru Ștefan Murariu în calitate de director artistic. Instrumentele diverse constituie varietatea timbrală, care reprezintă esența ansamblului și oferă un spectru sonor foarte vast și colorat. Ansamblul este caracterizat mai ales prin pasiunea pe care o au instrumentișii pentru muzica contemporană, pe care o interpretează cu multă atenție la detalii. Ei interpretează lucrările mereu cu jovialitatea specifică tinereții și se preocupă permanent de dezvoltarea timbralității, specifică muzicii noi, care are la bază o retorică axată pe emanciparea culorii sonore. Numele Ansamblului Couleurs reflectă tocmai principiul culorii sonore care învăluie muzica nouă și care este redat așadar, printr-o multitudine de culori regăsită în timbrele specifice fiecărui instrument.
Grupul vocal Synavlia s-a format în anul 2020 cu scopul de a aduce bucurie și a exprima muzica corală nu doar ca pe un gen, ci ca pe un mod de a trăi. Membrii care formează grupul sunt absolvenți ai Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, respectiv Roxana Chicidea – soprană, Antonia Cenușă – alto, Ovidiu Șiclovan – tenor și Gabriel Cenușă – bas, și sunt prezenți la evenimente muzicale de înaltă ținută, încercând să aducă muzica corală mai aproape de sufletele ascultătorilor. De asemenea, grupul Synavlia poate fi regăsit la slujbele arhierești din Arhiepiscopia Clujului, oferând răspunsurile în timpul liturghiei. Valorile creștine pe care le-au cultivat față de Biserică, i-au îndemnat să susțină o activitate cultural-religioasă, pornită din Eparhia Vadului, Feleacului și Clujului și dusă până în diaspora. Două dintre prezențele remarcabile ale grupului Synavlia în străinătate o reprezintă participarea la Festivalul Internațional de Muzică Corală Vox Lecensis din Lucca, Italia, precum și câștigarea medaliei de aur la Competiția Corală Internațională din Hainan, China. De asemenea, grupul vocal susține concerte în Spania, Franța, Austria, Belgia și desigur, România.
Unul dintre cei mai importanți compozitori care au cercetat și valorificat muzica folclorică românească este Béla Bartók. Născut în actualul Sânnicolau Mare, județul Timiș, la 25 martie 1881, compozitorul a fost mereu atras de tradiția românească, ceea ce l-a și îndemnat să culeagă, să studieze și să valorifice muzica românească. Deopotrivă compozitor, pianist și etnomuzicolog, Bartók a acordat o atenție specială muzicii țăranilor români, maghiari și slovaci.
În opinia lui Bartók, stratul muzical tradițional românesc îl surclasa pe cel maghiar prin bogăția sa extraordinară și prin aspectul arhaic. A ajuns la această concluzie mai ales prin călătoria pe care a făcut-o în Maramureș, în anul 1913. Aici a găsit un material muzical, care i-a atras atenția mai mult decât melodiile pentatonice anhemitonice pe care le descoperise la secui. În Maramureș a găsit și a aprofundat cântecul lung sau hora lungă, făcând ulterior legătura cu muzica tradițională arabă, persană și ucraineană. Un alt rol important în cercetearea sa l-au jucat colindele și melodiile de joc culese în spațiul românesc. Acestea au reprezentat sursa de inspirație primordială în compozițiile sale și totodată moșternirea incontestabilă lăsată generațiilor ulterioare de etnomuzicologi și muzicieni.
Pă cel plai de munte, piesa care deschide concertul orădean, a fost înregistrată de Béla Bartók în 1913 pe un disc de ceară, cu ajutorul patefonului. În înregistrare pot fi auziți țărani din Ținutul Pădurenilor, interpretând colinda cu titlul menționat. Ulterior, Bartók a scris transcripția pentru pian a colindei și a inclus-o în în seria de Colinde românești. În caietul I, Pă cel plai de munte este prima colindă, urmată de Întreabă-şi întreabă, D’oi roagă să roagă, Ciucur verde de mătasă, și Coborât-o, coborât-o.
Unul dintre cei mai apreciați compozitori români contemporani este Șerban Marcu. Lucrările sau aranjamentele sale, reușesc să se apropie de sufletul asculătorilor fără artificii specifice epocii actuale și fără să se îndepărteze de frumusețea muzicii pure. Indiferent dacă pornesc de la filonul folcloric sau nu, creațiile sale reprezintă adevărate valori ale muzicii contemporane românești.
|
Loading ...
