Actualizat noiembrie 22nd, 2024 3:12 PM
ian. 26, 2013 Andrei Şandor Actualitate, Politică, Sănătate 0 1279 vizualizari
‘Dacă el îmi contestă proiectul de regionalizare a României, eu îl arunc în gura opiniei publice și a DNA pentru bani neîncasați în timpul mandatului său de ministru’ – așa ar putea gândi premierul Victor Ponta, al cărui Corp de Control ar fi descoperit un prejudiciu de aproape 70 milioane lei, suma însemnând taxa clawback neîncasată de Ministerul Sănătății din motive birocratice. Iar perioada luată în vizor se suprapune în principal cu cea în care bihoreanul Cseke Attila a ocupat funcția de ministru.
Tunurile pe cel ce a închis spitalele
Presa centrală reia cu generozitatea în aceste zile „frauda” financiară care ar fi avut loc sub pavăza ministrului udemerist, în Guvernul Boc. Potrivit rezultatelor verificărilor comandate de premierul în funcție, printre altele, lui Cseke i se reproșează următoarele:
– pentru contribuţiile trimestriale (taxa clawback) aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul III 2011, ordinul comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din 2010 a fost emis cu întârziere de aproximativ 8 luni faţă de termenul legal, având drept consecinţă necalcularea şi neîncasarea în termenul legal a contribuţiei datorate
– Ordinul a fost emis şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 3631 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, deoarece ministrul şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu au prevăzut obligaţia depunerii de către plătitori a declaraţiilor aferente trimestrului IV 2009, deşi contribuţia trimestrială era datorată începând cu data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 104/2009, respectiv începând cu trimestrul IV 2009
– la nivelul Ministerului Sănătăţii nu a fost constituită o structură de specialitate care să aibă ca atribuţie de serviciu gestionarea taxei clawback, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii avea ca atribuţie “verificarea şi urmărirea încasărilor rezultate din contribuţiile trimestriale datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau de împuterniciţii acestora, fiind astfel încălcate dispoziţiile legale. La nivelul Ministerului Sănătăţii nu a fost adoptată nici o procedură operaţională specială cu privire 1a gestionarea contribuţiilor trimestriale, cu încălcarea dispoziţiilor legale
– sumele notificate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătăte prevăzute în centralizatoarele transmise către Ministerul Sănătăţii privind taxa clawback, nu au fost înregistrate în contabilitatea ministerului, în contul debitori “461″ şi, prin urmare, nu se regăsesc nici în contul de execuţie a bugetului Ministerului Sănătăţii – venituri pentru perioada 2010-septembrie 2012, contrar dispoziţiilor legale
– prin neînregistrarea sumelor notificate, neurmărirea încasărilor şi neîncasareâ contribuţiilor datorate, reprezentând taxa clawback, Ministerul Sănătăţii nu a realizat veniturile proprii ce puteau fi folosite pentru investiţii şi finanţări în sistemul sanitar public, privând sistemul de sănătate de o importantă resursă bugetară
– de la data intrării în vigoare a ordinului comun, respectiv din iunie 2010 până în noiembrie2010, Ministerul Sănătăţii nu a efectuat niciun demers către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în vederea încasării veniturilor de la societăţile comerciale plătitoare ale contribuţiilor trimestriale. Abia în noiembrie 2010 Ministerul Sănătăţii a transmis Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate situaţia încasărilor din taxa clawback, în cuantum de 374.828,15 lei.
Cseke: MS mai are timp să încaseze banii; nu e niciun prejudiciu
Acum deputat în Parlamentul României, Cseke Attila a reacționat la acuzele venite din direcția Corpului de Control al primului ministru. Citat de site-ul cursdeguvernare.ro, fostul ministru al Sănătății spune că aceste verificări nu sunt o noutate pentru el și că acest „prejudiciu” a mai fost invocat și în timpul campaniei electorale din toamna anului trecut. Cu alte cuvinte, Cseke crede că totul are un substrat politic. Mai mult, demnitarul bihorean afirmă, conform aceleiași surse, că membrii Corpului de Control al șefului Guvernului nu cunosc legislația: „Conform Constituţiei, impozitele şi taxele nu se stabilesc prin ordine de ministru, ci prin lege, deci taxarea şi impozitarea unor agenţi economici nu depinde de un ordin de ministru. Trebuia ca oamenii din Corpul de Control al premierului să citească Constituţia şi legile”. Mai mult, ex-ministrul nu consideră că ar exista vreun prejudiciu, căci instituția pe care a condus-o mai are timp berechet pentru încasarea acelor sume, termenul de prescriere a impozitelor și taxelor fiind de 5 ani.
mai 26, 2023 0
mai 13, 2023 0
mai 09, 2023 0
mai 08, 2023 0
nov. 22, 2024 0
nov. 22, 2024 0
nov. 22, 2024 0
nov. 22, 2024 0