Actualizat noiembrie 23rd, 2024 9:40 PM
A fost seara în care nu era clar care este „numărul” principal, cine deschide pentru cine. De când cu Dan Andrei Aldea pe la noi, Oradea începe, parcă, să redevină importantă în peisajul muzical. Primăria s-a ținut de cuvânt și, după episodul din Toamna Orădeană, a readus în fața publicului legenda vie a rock-ului mioritic, pe Aldea, revenit în țară și stabilit pe malul Crișului Repede după peste 30 de ani de „pribegie”. Spre deosebire de anul trecut, când împreună cu băieții de la Desperado artistul a interpretat o doză consistentă de prelucrări din rock-ul anglo-saxon clasic, de data asta publicul a avut parte de ceva deosebit: un repertoriu format exclusiv din piese Sfinx! Și uite așa, cei care au mers vineri la Casa de Cultură a Sindicatelor în speranța ascultării unor refrene precum „Am cazanul meu” au luat țeapă. Însă, dacă apreciază muzica adevărată, „țeapa” s-a transformat rapid în plăcere sonoră de neuitat.
Mulți dintre cei prezenți, chiar dacă sunt de vârsta potrivită, nu și-au mai amintit dacă Oradea a găzduit, pe vremuri, vreun concert al formației lui Aldea. Cert este că, dacă așa un eveniment nu a existat atunci, am fost recompensați în seara de 6 martie 2015. Cu acompaniamentul profesionist al celor de la Desperado, cu care pare să se înțeleagă de minune, veteranul rocker a etalat un meniu muzical din care nu au lipsit melodiile „Om bun”, „Secolul vitezei”, „Din nou acasă”, „Șir de cocori” sau foarte progresiva „Ursitoarele” de pe LP-ul „Zalmoxe”. Dar publicul de la Casa de Cultură a Sindicatelor a avut șansa de a asculta și versiuni originale (necenzurate) ale unor piese. De reținut la acest capitol așa zisa fabulă „Balada criticului muzical”, căreia Dan Andrei Aldea i-a adăugat un subtitlu: „Cu nume de animal”.
Îndrăgostit de publicul orădean, Nicu Alifantis a fost în mare formă. Iar apropierea de Oradea a dovedit-o inclusiv prin dezvăluiri din viața sa, atunci când dădea explicațiile aferente unor melodii cântate de pe ultimul său album, „Mozaic”. Nu de alta, dar nu dorea ca lumea să creadă „că am luat-o razna la bătrânețe” cântând în limbile materne ale tatălui și bunicului său. Artistul a avut parte de prezentarea vieții: Dan Andrei Aldea a fost cel care a prefațat recitalul lui Alifantis și a trupei Zan, formație care împlinește în 2015 două decenii de la înființare. Spectatorii orădeni au fost făcuți să se simtă bine foarte repede cu ajutorul unor compoziții obligatorii gen „Ce bine că ești”, „Ce frumoasă despărțire” sau „Ploaie în luna lui Marte”. Cantautorul a avut un show în care trupa de acompaniament – formată din Răzvan Mirică (chitară electrică și acustică), Sorin Voinea (clape, vocal adițional), Virgil Popescu (bas și vocal), Relu Bitulescu (tobe) și Mihai Neniță (vioară) – a avut un rol esențial: instrumetația și calitatea interpretării au smuls ropote de aplauze din partea celor prezenți în sală, iar pe Nicu Alifantis se vede că se simte bine pe scenă alături de ei.
Concertul a fost atât de apreciat încât publicul a cerut cu insistență un bis. Muzicienii s-au conformat și i-au lăsat pe orădeni cu gândul la „Piața Romană nr. 9” și cu un epilog emoționant al lui Alifantis care le-a urat „La Mulți Ani!” încă o dată femeilor. Căci, să nu uităm, evenimentul din seara de vineri a fost organizat de Primăria Oradea cu ocazia zilei de 8 martie.
Loading ...
