Actualizat noiembrie 21st, 2024 10:53 AM
Membru în comitetul interimar de conducere al PSD Bihor, Florian Sîrca a sintetizat un „bilanţul administraţiei galbene”, prezentând, în cadrul unui comunicat următoarele:
„După 3 ani de administraţie sub semnul eșecului, este de datoria noastră să prezentăm topul nerealizărilor cuplului Ilie Bolojan- Florin Birta de la conducerea județului și a municipiului, să arătăm că marile proiecte promise în 2020 au devenit, azi, promisiuni nerealizate.
Bolojan și Birta cred că reportajele pe care le-au plătit la TV şi în presa scrisă, reflectă viața bihorenilor. În realitate, suntem un județ transformat în fata săracă a regiunii NV. Iar în Oradea reală, oamenii se zbat să trăiască de la o lună la alta, să își trimită copiii la școală și să plătească impozitele aberante instituite de PNL, care au crescut chiar şi de 10 ori.
Salariile de mizerie ne izgonesc valorile
În contextul declinului demografic din țară și al îmbătrânirii populației, prioritatea administraţiilor publice locale bihorene ar fi trebuit să constituie consolidarea sectorului privat prin crearea unei infrastructuri active de business care încurajează experimentele și favorizează fluxul de cunoaștere (clustere, parcuri științifice, tehnologice, incubatoare și acceleratoare de afaceri, centre expoziționale etc.)
Oradea si Bihorul trebuie să depună eforturi reale pentru a atrage tineri talentați și viitori antreprenori la nivel local iar în acest context, Universitatea Oradea reprezintă un partener strategic. Din 2008 încoace, însă, administraţia liberală a lăsat ca activitatea economică să fie concentrată în arii cu venituri salariale scăzute, cum e industria prelucrătoare şi comerţul.
Chiar şi cu intervenţiile disperate din ultima perioadă – parteneriatele cu sistemul de învățământ local (licee, Universitate) pentru acordarea de burse pentru elevii de la liceele cu profil de informatică sau prin subvenționarea cazării și mesei în căminele studențești pentru absolvenții de licee de profil din alte orașe sau din alte țări care vin să studieze la facultatea din Oradea – eşecul e vizibil. Nici administraţia locală din Oradea şi nici Consiliul Judeţean nu au făcut eforturi pentru ca, în parteneriat cu Universitatea Oradea, să dezvolte manifestări locale – festivaluri, competiţii naţionale sau internaţionale – care să scoată facultăţile orădene din anonimat şi, implicit, să atragă un număr mai mare de studenţi valoroşi.
Manufactura high-tech are o pondere mai redusă decât cele de medie și joasă tehnologie, atât în cifra de afaceri, cât și în cazul numărului de salariați, concentrând sub 10% din salariații companiilor locale active și aprox 10% din cifra de afaceri. Profiturile generate de industria de înaltă tehnologie sunt extrem de reduse, ceea ce arată o lipsă de competitivitate a acestui tip de companii.
Urmarea a fost că ponderea economiei bazate pe cunoaștere a rămas una redusă, cu o vaoare adaugată brută generată la jumătate față de cea generată de economiile județelor Cluj și Timiș
Avem parcuri industriale, multinaţionale cu salarii minime, dar îngropăm producătorii şi agricultura
Târgurile de produse tradiţionale din Cetatea Oradea sau din Piaţa Unirii reprezintă, de fapt, o şmecherie de marketing menită să arunce sub preş un alt eşec al administraţiei liberale din judeţ. Faptul că, în trei ani, avem Zero măsuri pentru agricutori, Zero centre de colectare, Zero centre de producţie. Producătorii vând din uşă în uşă ori la marginea drumurilor. În Oradea unde producătorii ar putea avea un volum mai mare de vânzâri, pieţele au devenit istorie, consumatorii sunt sufocaţi de mărfuri de import, supermarketurile şi hipermarketurile oferă fermierilor preţuri sub cel de producţie şi le vând la tarifele unor mărfuri de lux.
Tot un fiasco s-a înregistrat şi cu parcurile industriale pe care administraţia liberală le-a tot înfiinţat de 15 ani încoace ca să atragă companii care să creeze locuri de muncă. Însă totul s-a făcut în stil heirupist, fără o evaluare a firmelor care se instalează aici iar rezultatul s-a văzut, căci veniturile bihorenilor, mai ales ale celor care lucrează în companiile din parcurile industriale, sunt cele mai mici din regiune si printre cele mai mici din România.
Infrastructura minciunilor. Utilitățile publice în comune?! din 4 în 4 ani ni se spune
Administraţia liberală ne vorbeşte despre lucrările de extindere a utilităţilor, la fiecare metru de groapă săpată ca să ascundă problemele legate de proiecte, licitaţii şi execuţia lucrărilor. Județul Bihor avea datorii de 70 milioane lei în 2020, când cuplul „Birta – Bolojan” a preluat conducerea întregului judeţ. În 2024 va avea 300 milioane lei.
Bolojan foloseşte banii alocaţi oraşului pentru judeţ şi cei ai judeţului, pentru investiţii în Oradea, doar că nu pentru ce şi unde ar fi nevoie. S-au promis reţele de alimentare cu apă potabilă a satelor Apateu, Chişirid, Pauşa şi Şauaieu, finalizarea proiectului apă și canal pentru Avram Iancu și Tămașda, reţele de canalizare, gaz. Ori nu s-a făcut nimic, ori execuţia a trebuit oprită din cauza nerespectării legii, a unor bănuieli de fraudă sau din cauza lucrărilor de proastă calitate.
Cel mai mare “tun” s-a dat la Oradea, unde cartiere întregi sunt fără utilităţi pentru că primarul Florin Birta a renuntat la 42 milioane de lei din Anghel Saligny, “văduvindu-și” proprii cetățeni pentru ca Ilie Bolojan să-şi impună proiectul inelului metropolitan.
Şi dacă tot suntem la capitolul drumuri, în aceşti ani, armata de PR-işti ai „cuplului” Birta – Bolojan, plătiţi din bani publici, ne-au prezentat ca realizări proiecte preluate de la vechea administraţie.
De exemplu:
Drumul Judetean Remeti – Valea Draganului, realizat în procent de 95%, căci mai lipseau doar câțiva parapeți și marcajul drumului), este tronsonul 2 din Drumul Apusenilor, care este finanţat din fonduri europene.
Drumul Judetean Uileacu de Cris – Sarbi realizat 90%, finanţat prin PNDL
Drumul Judetean Varciorog – Dobresti, realizat în procent de 96% şi finanţat prin PNDL
Drumul Judetean Varciorog – Copacel – Tășad, care fusese realizat în procent de minim 60%, finanţat tot prin PNDL
Drumul Judetean Căpâlna – Șoimi contractat și început (20-30%)
Drumul Judetean Sâmbăta – Dobresti – Lunca Sprie – Rosia, finanțare PNDL, contractat, realizat proiectul și început in 2020.
Drumul Judetean Beius – Stana de Vale – Coada Lacului – Remeti, finanțare Fonduri Europene, contractat, proiectat și realizat astfel: de la Beius la Stana de Vale, realizat pana la stratul de uzura iar dinspre Coada Lacului s-au făcut mutarea stâlpilor electrica pentru lărgirea drumului.
Drumul Judetean Les- Tinca – Limita cu județ Arad, finanțat și realizat, au fost adăugate în 2019 în aceeași finanțare și câteva poduri, care au fost licitate și aveau și constructor, erau începute și mai trebuiau doar finalizate.
Nu sunt singurele investiţii:
1. Centrul de cercetare și transfer tehnologic, cuprins pentru finanțare în Programul Operațional Regional 2014-2020. Proiectul a demarat pe 30 ianuarie 2018 de Consiliul Județean Bihor, iar un an mai târziu, pe 12 februarie 2019, a fost încheiat un acord de parteneriat între Consiliul Județean Bihor, Universitatea din Oradea, Societatea Parcuri Industriale Bihor S.A. și Societatea Parc Științific și Tehnologic Bihor SRL. Când infrastructura a fost terminată, pe 31 iulie 2023, Ilie Bolojan s-a fotografiat cu ministrul Educației, Ligia Deca, asumându-şi meritele pentru tot ce s-a creat.
2. Tot înainte de preluarea conducerii judeţului de către Ilie Bolojan s-a început şi realizarea noului sediu pentru Muzeul Țării Crișurilor investiţie finanţată inclusiv din fonduri europene. Până în 2020 s-a realizat construcția si aprox 80 % din amenajarea interioară.
3. Să vorbim şi de programul de construire de bazine didactice, unic in România,program derulat prin Agenția de Dezvoltare Durabilă Bihor, în Săcueni, Nucet, Salonta, Valea lui Mihai, Beiuș, Marghita și Ștei.
4. S-au făcut autogări moderne în principalele orașe din județ, în Beiuș și Marghita, administrarea acestora fiind încredințată celor două primării de municipiu. Este în curs de realizare cea din orașul Sacuieni. Cum era de aşteptat, aplauzele le-a aşteptat tot Ilie Bolojan.
Tot în capitolul eşecuri pot fi incluse şi investiţiile făcute cu forţa de administraţia Bolojan, centurile ocolitoare din Aleşd, Beiuş sau inelului metropolitan, ale căror trasee traversează și fragmentează mai multe proprietăți. Sunt de notorietate şantajul la care au fost supuşi proprietarii de către conducerea liberală din judeţ, care nu a făcut altceva decât să pună pumnul în gură celor care îndrăzneau să gândească altfel decât ei. Ştim cu toţii, chiar dacă n-am văzut să se fi revoltat vreun ziarist ori autoritate de control – că s-au executat lucrări fără autorizaţii de construire, fără plata exproprierilor. Ştim şi că există procese pe rolul instanţelor şi din cauza acestora există riscul de a pierde finanţările. Iar cei cărora li se vor scoate banii din buzunare sunt bihorenii, căci nu va plăti nici unul din camarila de interese grupată în jurul lui Ilie Bolojan.
Judeţ fără transport în comun
Ilie Bolojan a mai venit şi cu alte promisiuni. A spus că judeţul va subvenţiona transportului în comun în judeţ, pe rutele care nu sunt rentabile, că autobuzele vor avea frecvenţe mai bune, că vor exista abonamente integrate. Licitaţiile, unele anunţate în februarie 2022, nu sunt finalizate nici până azi.
Absolut toate firmele concurente pentru loturile licitate au fost excluse sub diverse pretexte, iar pe traseu au rămas aceleaşi firme care circulau şi înainte, care au scos o parte din cursele din orele de program, care nu respectă nimic din caietul de sarcini, nici măcar orele de plecare/sosire, şi foloses aceleaşi maşini vechi şi neconforme, un pericol pentru călători şi participanţii la trafic.
Vă exemplific zonele fără transport în comun din judeţ: (grupa 7): Sălacea – Marghita; Văşad – Curtuişeni – Valea lui Mihai; Sălacea – Valea lui Mihai şi (grupa 8): Dijir – Marghita; Boianu Mare – Marghita; Borumblaca – Marghita; Borumblaca – Balc – Suplacu de Barcau; Almaşu Mic – Săldăbagiu de Barcău – Marghita; Marghita – Oradea; Suplacu de Barcău – Almaşu Mare – Marghita respective (grupa 11) Oradea – Cotiglet – Corbeşti; Oradea – Dobreşti – Luncasprie; Bucuroaia – Oradea.
«Nu vom înlocui politrucii altora cu politrucii noştri»
Nu pot să nu mă refer în acest bilanţ şi la mult lăudata grijă a lui Ilie Bolojan pentru banul public. «Nu vom înlocui politrucii altora cu politrucii noştri» spunea Bolojan în toamna lui 2020, când a început restructurarea Consiliul Judeţean.
A fost populism ieftin, căci clientela politică a fost împrăştiată prin alte instituţii publice. Voi da doar câteva exemple, însă lista e lungă, politrucii din CJ Bihor fiind pitiţi prin Prefectura Bihor, Primăriile din judeţ (Beiuş, Salonta, Ineu, Borş, Biharia, inclusiv Primăria Oradea), Direcţia Agricolă, Direcţia de Statistică sau Agenţia de Protecţia Mediului. Cum e şi cazul Corneliei Cociuba, soţia primarului din Vârciorog, care a fost transferată la Agenţia pentru Protecţia Mediului, a lui Cosmin Scridon, secretarul tineretului liberal, „adăpostit” la Direcţia de Statistică, al lui Ionuţ Şora, fiul primarului PNL din Pomezeu sau fostul consilier, director şi subprefect PNL Horia Carţiş, ascunşi fără vreun examen la Agenţia pentru Arii Protejate.
Lider adevărat, Ilie Bolojan a adus îmbunătăţiri fără precedent în instituţie. A desfiinţat Ansamblul folcloric Crişana, ilegal, după cum a constatat Curtea de Apel Timişoara, care a anulat hotărârea. Nici pana acum la aproape 6 luni de la decizia instantei, nu s-a intrat în legalitate. Ba dimpotrivă, Bolojan continuă să cheltuiască prin instituțiile din subordine sume uriașe de bani pentru colaboratori care sa suplinească și sa desfășoare activități pe care ansamblul le-ar fi putut desfășura cu brio. Teatrul Regina Maria plătește la fiecare reprezentație Scripcarul pe acoperiș zeci de mii de lei pentru dansatorii care îi înlocuiesc pe membrii ansamblului ce au jucat în piesa de teatru și nu sunt angajați.
Totodată, prin Centrul Cultural Bihor, Bolojan a angajat o serie de evenimente unde s-au cheltuit sume importante de bani din bugetul public pe artişti fără rezonanţă şi trocuri menite să-i promoveze pe managerul centrului şi soţia sa, şi ei folclorişti. De pildă, prezentatoarea TVR Iuliana Tudor a fost invitata în Bihor de doua ori în acest an și plătită cu mii de euro din bugetul centrului Cultural și tot de atâtea ori managerul centrului și soția sa, au fost invitați la emisiunile TVR , Vedeta Populară. Mii de euro cheltuiţi în interes personal din banii judeţului.
„Avioanele” lui Bolojan
Aeroport atractiv, curse externe reluate şi noi curse spre Bucureşti. Era o altă promisiune marca PNL Bihor. Promisiune care nu a fost respectată, dimpotrivă, a devenit principala nerealizare a tandemului Bolojan&Birta în cei 3 ani de mandat.
Să nu uităm faptul că începând cu 25 Octombrie 2019, Aeroportul Oradea a fost gestionat de aceștia prin Consiliul de Administraţie interimar al cărui preşedinte a fost fostul director al companiilor Tarom şi Blue Air, Gheorghe Răcaru, un apropiat a lui Bolojan. La acea dată, liberalii bihoreni acuzau conducerea Consiliului Județean Bihor formată din PSD -UDMR -ALDE că ar favoriza aeroportul din Debreţin în detrimentul celui din Oradea.
Dar, să nu uităm nici că în anul 2019 (ultimul an în care PSD -UDMR -ALDE a gestionat aeroportul), de pe Aeroportul din Oradea au zburat 95.982 de pasageri, respectiv 1887 de aeronave. Ca și comparație, în anul de graţie 2023, în luna Iunie Aeroportul Internațional Oradea este la coada clasamentului, pe locul 11 din 16, cu 8800 călători. În tot acest timp, CJ Bihor și Primăria Oradea au acordat subvenții de 800.000 de euro pentru compania aeriană low cost Ryanair care la 3 luni după ce au încasat ajutorul, au sistat toate zborurile externe.
În lungul șir de promisiuni legate de Aeroportul din Oradea, cuplul Bolojan&Birta anunța cu surle și trâmbițe înființarea companiei aeriene Air Oradea. “lansăm procedura de licitație pentru închirierea echipajelor care vor opera pe aeronavele companiei”; va fi “un proiect strategic important pentru Oradea și județul Bihor”, “va pune Oradea pe harta globală a dezvoltării”, zicea Bolojan în 2020. Suntem în Septembrie 2023, iar compania Air Oradea e doar un proiect pe hârtie. Iar după ce a băgat 43 milioane de euro în modernizarea Aeroportului, acesta a ajuns chiar un muzeu.
Înainte să fie ales președinte al Consiliului Județean Bihor, tot Ilie Bolojan promitea că își va da demisia dacă nu va reuși diversificarea curselor aeriane de pe Aeroportul Oradea. Aşteptăm cu interes să vedem dacă măcar cu asta se va ţine de cuvânt”.
Loading ...
