Actualizat noiembrie 22nd, 2024 6:50 PM
Rezistența la antibiotice amenință sănătatea publică tot mai mult cu fiecare an, incluzând aspectele siguranței alimentare, dar și a dezvoltării socio-economice la nivel global. Principalii factori care alimentează acest proces sunt utilizarea excesivă și irațională a antibioticelor atât la oameni, cât și la animale, managementul deficitar al instituțiilor sanitare, dar și nerespectarea schemelor terapeutice. Astfel, boli infecțioase precum pneumonia, tuberculoza sau gonoreea au devenit tot mai greu de tratat.
România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice, aspect evidenţiat în datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC)
În acest context alarmant care amenință calitatea vieții fiecăruia dintre noi, Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România (FASFR), alături de cele 8 Asociații Locale membre, a organizat în perioada 4 – 10 noiembrie 2019 Campania Națională Antibioticum. Principalul obiectiv al acestei campanii a fost informarea populației cu privire la antibiotice, creșterea gradului de conștientizare a riscurilor și consecințelor consumului
imprudent, dar și promovarea în rândul populației a modalităților prin care putem, fiecare dintre noi, preveni acest fenomen.
Pentru a putea înțelege mai bine cauzele consumului irațional de antibiotice în România, am distribuit publicului larg, cu ajutorul Asociațiilor Locale, dar și în mediul online, un formular care ne-a ajutat să realizăm o statistică națională. Aceasta se bazează pe răspunsurile a 3381 de persoane chestionate.
Rezultatele sunt majoritar pozitive și încurajatoare. Astfel, câteva din concluziile sondajului sunt:
86,9% nu consumă antibiotice când se simt răciți;
doar 14,3% ar cere un antibiotic utilizat în trecut, dacă simptomele sunt similare;
88,3% știu că nu trebuie folosite antibioticele prescrise altei persoane cunoscute pentru o afecțiune asemănătoare;
86,7% știu că tratamentul trebuie oprit doar după administrarea întregii cantități prescrise, conform schemei de tratament.
Astfel, se poate aprecia faptul că un mare segment al populației chestionate cunoaște principalele reguli de administrare a antibioticelor și urmează indicațiile primite de la personalul medical calificat.
Rezultate îngrijorătoare s-au obținut însă în ceea ce privește cunoașterea semnificației termenului antibiogramă și utilizarea acesteia în alegerea tratamentului. Doar 48,9% știu ce reprezintă antibiograma, iar 4 din 10 oameni nu au efectuat niciodată acest test de depistare a sensibilității agentului patogen la substanța medicamentoasă administrată.
Ca viitori profesioniști în domeniul sănătății, dorim să tragem un semnal de alarmă față de numărul mare de consumatori de antibiotice în rândul populației din România și prescrierea acestui tip de medicamente fără a verifica dacă este într-adevăr vorba de o infecție bacteriană și fără efectuarea și consultarea antibiogramei pacientului. Aceasta este o etapă deosebit de importantă pentru identificarea agentului patogen și a celui mai eficient și sigur tratament, atât în ceea ce privește recuperarea pacientului, dar și prevenirea rezistenței la antibiotice, oferind pacientului ocazia de a mai utiliza și în viitor acest tratament cu succes, dacă este necesar și recomandat.
Avem obligația morală de a avea grijă de viitorul generațiilor care urmează după noi și de a ne implica activ și constant în îmbunătățirea stării de sănătate a comunității din care facem parte. Solicităm tuturor profesioniștilor din domeniul sănătății să acorde o importanță sporită acestui subiect, să urmeze toți pașii necesari diagnosticării corecte și recomandării unei scheme de tratament adecvate, alături de oferirea tuturor informațiilor, detaliilor și indicațiilor necesare pacientului. Încurajăm luarea de măsuri în acest sens de către autoritățile competente, dar mai ales de către fiecare dintre noi.
Loading ...
