Actualizat noiembrie 23rd, 2024 1:47 PM
Ordonanţa de urgenţă privind parteneriatul public privat, adoptată în şedinţa de Guvern din 10 mai 2018, a fost luată la puricat de Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CLIPMM). Per general, actul normativ este primit cu optimism, însă au fost descoperite şi minusuri. Printre ele se numără lipsa unei reglementări inteligente. Adică potrivit prim-vicepreşedintelui Ioan Mintaş, se invocă motivul blocajului legislativ în condiţiile în care nu au trecut nici 5 luni de la ultima reglementare în acest domeniu (Ordonanţa de urgenţă nr. 104 din 14 decembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat). Pe de altă parte, forul IMM-urilor reclamă lipsa unei fundamentări corespunzătoare, a transparenţei şi a consultărilor cu partenerii sociali, precum şi neasigurarea respectării principiului echilibrului financiar. În opinia firmelor mici şi mijlocii, a fost stabilită o cotă restrictivă a contribuţiei partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor dintr-un contract de parteneriat public – privat (n.b.: nu poate depăşi 25% din valoarea totală a investiţiei). Se consideră, de asemenea, că sunt „prevederi insuficient analizate şi chiar nefezabile (ex: realizarea parteneriatului public-privat instituţional între partenerul public şi partenerul privat doar prin constituirea unei societăţi noi, lipsa unor prevederi specifice pentru parteneriatele vizând operarea unui serviciu public), dar s-a descoperit şi „lipsa unor garanţii corespunzătoare pentru partenerul privat, în condiţiile în care finanţarea proiectului este în principal din fonduri private”.
Mintaş (foto) spune că la nivel comunitar nu există norme specifice care să reglementeze parteneriatul public-privat. „Cu toate acestea, Comisia Europeană a publicat la data de 5 februarie 2008 o Comunicare interpretativă privind aplicarea dreptului comunitar în domeniul contractelor de 
achiziţii publice şi al concesiunilor în cazul contractului de parteneriat public-privat. Potrivit acestei comunicări, parteneriatul public-privat reprezintă o cooperare între parteneri din domeniul public şi din cel privat, care înfiinţează o entitate cu capital mixt având ca obiect de activitate executarea contractelor de achiziţii publice sau a concesiunilor. Contribuţia din partea sectorului privat constă, pe lângă participarea la capital sau la alte active, în participarea activă la executarea sarcinilor atribuite entităţii cu capital mixt şi/sau la administrarea entităţii cu capital mixt. Comunicarea a reiterat faptul că normele UE privind achiziţiile publice se aplică selecţiei
partenerului privat şi atribuirii contractelor publice de către entitatea cu capital mixt. Comisia Europeană explică apoi faptul că este suficientă organizarea unei singure proceduri de achiziţie publică, fie pentru alegerea partenerului privat, fie pentru atribuirea contractului de achiziţie publică sau de concesiune entităţii cu capital mixt. De asemenea, Comunicarea subliniază faptul că este necesară o viziune pe termen lung a lucrării sau serviciului atribuit unui parteneriat public-privat, astfel încât aranjamentul contractual să conţină un mecanism adaptabil la schimbările legislative şi economice”, explică omul de afaceri orădean, membru al board-ului CLIPMM.
Vă invităm să descărcaţi şi să aprofundaţi Comunicatul CLIPMM privind parteneriatul public privat.
Loading ...
