Duminică, 24 august 2025, ora 19:00 Teatrul de Stat Szigligeti Szinhaz CONCERT VOCAL SIMFONIC AXION ESTIINIȚIO 2025
Dirijor: Andrej Vesel Soliști: Cătălin Toropoc – Bariton Sorin Paina – Bariton Richard Balint – actor Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea Dirijor Cor: Laurențiu Bischin
În program: Mikis Theodorakis – “Axion Esti” |
Mikis Theodorakis a fost o figură prolifică a muzicii secolului XX, marcând profund muzica patriei sale, Grecia, cât și muzica universală. Cu o creație care cuprinde atât muzica laică, cât și pe cea clasică, Mikis Theodorakis a fost cel care a făcut cunoscută muzica grecească în lumea întreagă. Indubitabil cea mai reprezentativă piesă a sa la nivel mondial este „Zorba”, melodie instrumentală care se regăsește în filmul cu același nume, ce datează din anul 1964. Însă, creația compozitorului grec depășește cu mult muzica prea-cunoscutului film. În întreaga sa creație, Theodorakis a înfățișat spiritul grec, îmbinând voioșia și melancolia ce caracterizează poporul său, infuzând totodată picături din frumusețea Greciei. Anul 2025 reprezintă centenarul Mikis Theodorakis și nu doar în Grecia, ci în toată lumea, se organizează diferite concerte care să îl omagieze pe cel mai mare compozitor grec care a existat vreodată. În România, Filarmonica de Stat Oradea aduce pe scenă cea mai cunoscută lucrare a sa din genul clasic: Oratoriul „Axion Esti”. Lucrarea complexă scoate în evidență măiestria lui Theodorakis în ceea ce privește stilul clasic și în același timp redă cântece grecești patriotice sau de dragoste. Concertul „Axion Esti” va avea loc duminică, 24 august, ora 19.00 la Teatrul de Stat „Szigligeti Színház” și va aduce pe scenă Corul Filarmonicii de Stat Oradea, dirijat de Laurențiu Bischin, Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea, precum și soliștii Cătălin Țoropoc – bariton, Sorin Paina – bariton și Richard Balint – actor, concertul fiind dirijat de Andrej Vesel. Publicul orădean este invitat să îl celebreze pe Mikis Theodorakis la 100 de ani de la nașterea sa, și să se bucure de o muzică ce se regăsește rar pe scenele din România, o muzică ce plutește pe valurile Mării Egee, întruchipează templele antice de pe Acropola din Atena, redă energia și emoția grecilor și nu în ultimul rând, exprimă o latură a muzicii clasice care este greu de caracterizat. Mikis Theodorakis s-a născut în insula Hios la 29 iulie 1925, având origini în Creta și în Asia Mică – regiune din vestul Turciei de astăzi, locuită în trecut de către familii de greci. În Grecia se numără printre cei mai importanți compozitori, dar și printre cele mai emblematice personalități ale secolului XX. În paralel cu cariera artistică, Theodorakis a avut tangențe și cu politica, devenind de cinci ori deputat al Parlamentului Elen și o dată Ministru-Secretar de Stat, între anii 1990-1992. Creația compozitorului cuprinde muzică laică grecească, dar și simfonii, oratorii, balete, opere, muzică de cameră și piese pentru pian, precum și muzică de film. Muzica sa a fost interpretată de mari artiști ai scenelor internaționale, printre ei numărându-se chiar Beatles și Edith Piaf. Creația sa în domeniul cinematografic cuprinde coloanele sonore ale filmelor: Fedra (1962), Zorba (1964), Z (1969) și Serpiko (1973). În anul 1970 a câștigat premiul BAFTA pentru muzica filmului „Z”, iar în anii ce au urmat a fost nominalizat atât la premiile BAFTA, cât și Grammy pentru coloanele sonore din State of Siege, Serpico și Zorba. În anul 1983 a fost distins cu Premiul Lenin, iar în 2000 a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Pace. Cea mai cunoscută latură a creației sale o reprezintă muzica laică grecească, scrisă în mare parte pe versurile unor poeți cunoscuți ai liricii elene: Giannis Ritsos, Kostas Varnalis, Giorgos Seferis și Odysseas Elytis. Mikis Theodorakis s-a stins din viață la Atena, în 2 septembrie 2021 și a fost înmormântat în Hania, Creta, fiindu-i respectată astfel ultima dorință. Axion Esti înseamnă Să fie lăudat (Domnul) și este titlul unui imn religios al Bisericii Ortodoxe și Greco-Catolice, închinat Fecioarei Maria. Totodată, Axion Esti este numele unei icoane care se află pe Muntele Athos și care o întruchipează pe Sfânta Fecioară. Lucrarea lui Theodorakis a fost scrisă după versurile poetului Odysseas Elytis, iar textul redă istoria Greciei, conform liturgiei ortodoxe. Însuși compozitorul a intitulat lucrarea „o biblie a poporului elen”. Seria de poeme care alcătuiesc Axion Esti a fost scrisă timp de zece ani, fiind finalizată de Elytis în anul 1959. În primăvara anului următor, Theodorakis a primit textul și a început să lucreze la capodopera sa vocal-simfonică. Oratoriul a fost finalizat în scurt timp, însă compozitorul a revizuit materialul în următorii trei ani, ajungând la forma finală în decembrie 1963. În partitura lui Theodorakis se regăsesc elemente ale muzicii populare grecești, iar orchestrația cuprinde și instrumente grecești precum bouzouki și santouri. Structura oratoriului este alcătuită din trei părți: Geneza, Pasiunea și Axion Esti, reprezentând nașterea, viața, suferința, moartea și nemurirea, făcând referire nu doar la poporul grec, ci la întreaga omenire. Mai departe, fiecare parte are în componența sa mai multe piese, unele devenind cântece interpretate frecvent în Grecia: I Genesis – Isagoghi – Tote ipe tote (Geneza – Introducerea) Idou ego lipon (Iată-mă-s așadar) I poria pros to metopo (Marșul spre front) Ena to helidoni (Una este rândunica) Ta themelia mou sta vouna (Temeliile mele în munți) Me to lihno tou astrou (Cu opaițul stelelor) I megali exodos (Marele Exod) Tis dikeosinis ilie noite (Soare pătrunzător al dreptății) Nai sto shima tou ouranou (Temple pe forma cerului) (Orchestral) Tis agapis emata (Al iubirii sânge) Nai sto shima tou ouranou (Temple în forma cerului) Profitikon (Cartea profetică) Anigo to stoma mou (Gura îmi deschid) Se hora makrini (În țară îndepărtată) To Doxastikon sima (Semnul gloriei) |